Cluj-Napoca găzduiește duminică, 8 noiembrie 2026, de la ora 15, cea de-a 40-a ediție a Festivalului Jocului Fecioresc din Transilvania, la Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș”. Pe scenă urcă formații de dans tradițional, instructori, coregrafi și dansatori din mai multe zone ale Transilvaniei și Banatului, iar accesul publicului este gratuit.
Organizatorii sunt Asociația Folclorică „Someșul-Napoca” și Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, în parteneriat cu Casa de Cultură a Studenților. Programul aniversar are două secțiuni: evoluțiile formațiilor de joc tradițional și momentele individuale ale jucăușilor, fiecare dintre ei arătând particularitățile dansului din zona pe care o reprezintă. Muzica va fi cântată live de formații instrumentale, care vor interpreta suite de melodii tradiționale. Spectacolul este prezentat de Laura Ciupeiu.
Repertoriul acoperă o plajă largă: fecioreștele de bâtă (Haidăul), fecioreștile rare și dese, Bărbuncul, jocurile feciorești mixte din sudul Transilvaniei, Călușerul, Romana de la Orăștie, Ardeleana, jocurile din Bihor și Sorocul bănățean. Din județul Cluj vin Ansamblul Folcloric „Mărțișorul” al Casei de Cultură a Studenților, Școala de dans tradițional „Dor de Joc”, ansamblul „Tradiții” Someșul-Napoca al USAMV, „Șoimii Carpaților” din Florești și, de la Turda, formațiile „Mugurii Țarinei” și „Țarina”.
Alături de ei vin „Flori Mureșene” din Târgu Mureș, „Roua Călimanilor” din Șieuț, „Valea Târnavelor” și Grupul Tradițional „Izvoarele” din Blaj, Ansamblul Folcloric din Vișea, „Doina Șibotului” din Șibot și „Sorocarii” din Banatul de Câmpie.
Miza depășește nivelul unui spectacol de toamnă. Jocul fecioresc din România a fost înscris în 2015 pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, iar festivalul clujean, ajuns la 40 de ediții, își propune tocmai să-l păstreze viu și să-l transmită generațiilor următoare. Dansul se joacă în mod tradițional la sărbători, nunți și alte întâlniri ale comunităților și este privit ca o formă de afirmare a identității locale.
Centrul Tradiții Clujene descria anul trecut aceste jocuri drept cele mai „sportive” dintre dansurile tradiționale românești, pentru că cer multă energie, elasticitate și condiție fizică bună. În Transilvania, spunea centrul, ele se întâlnesc la români, la maghiari și la romi, fiecare etnie punându-și propria amprentă, după obiceiurile locului și temperamentul oamenilor.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original