Pacienții vin tot mai des la medic cu un diagnostic deja pus de Google sau de ChatGPT, iar asta schimbă din temelii relația din cabinet, spune Ovidiu Stănilă, managerul Spitalului Municipal Turda. Medicul urolog, cu circa 25 de ani de practică, a vorbit despre acest fenomen, despre presiunea reclamațiilor de malpraxis și despre ce îl ține în meserie într-un interviu publicat vineri, 31 octombrie 2026, de Cluj1.
În urmă cu două decenii, cuvântul medicului abia dacă se punea la îndoială, a explicat Stănilă. Acum, mulți oameni își caută simptomele online și ajung la consultație cu convingeri gata formate despre boală și tratament. În spital, fenomenul a primit o poreclă: „Dr. Internet”. „A venit iarăși un pacient consultat de Dr. Internet, care ne oferea nouă sfaturi medicale despre propria lui patologie”, a povestit managerul.
Cealaltă sursă de presiune e teama de acuzații de malpraxis. Pentru Stănilă, protecția vine din respectarea protocoalelor și a ghidurilor medicale. „Aceste protocoale medicale ne apără pe noi și, până la urmă, și pacientul, pentru un act medical de calitate”, a spus el. În urologie, reperul sunt ghidurile Asociației Europene de Urologie, revizuite periodic pe măsură ce apar dovezi științifice noi.
Chirurgia rămâne totuși o meserie cu responsabilitate apăsătoare. Medicul a citat o vorbă care circulă între chirurgi, „Puțini chirurgi mor în patul lor”, o formulă amară despre intensitatea profesiei, nu o statistică. Răsplata vine din recuperarea pacienților: după o operație complicată, spune el, vederea unui om vârstnic care își recapătă confortul și îi mulțumește te face să simți, la ieșirea din sală, că „zbori” și „plutești”.
Deși conduce spitalul din Turda de aproximativ zece ani, Stănilă mărturisește că partea administrativă îl solicită mai mult decât operațiile. Pasiunea pentru medicină a venit din copilărie, de la mama sa, farmacistă la Spitalul Județean din Alba Iulia. A studiat apoi la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și a ales urologia, o specialitate în care a văzut apărând litotriția, laserul și chirurgia robotică.
Când programul devine greu de purtat, găsește echilibru în discuțiile cu pacienții vârstnici, „bătrânii mei, bunicii mei”, de la care spune că a învățat rânduiala și frica de Dumnezeu. Pentru el, medicina nu înseamnă doar tehnologie și protocoale, ci responsabilitate, educație și relația umană dintre medic și pacient.
Sursă text și foto: RefleqtMedia — articolul original