Europenii au cumpărat în prima jumătate a acestui an cu aproximativ 10% mai multe pompe de căldură decât în aceeași perioadă a anului trecut. Explicația ține mai puțin de conștiința ecologică și mai mult de facturi. Războiul din Iran a scumpit brusc petrolul și gazele, iar mai multe guverne au redus taxele pe electricitate. Pentru mulți proprietari de locuințe, calculul care ani la rând părea defavorabil a început să iasă în favoarea încălzirii electrice.
Cifrele vin de la Asociația Europeană a Pompelor de Căldură (EHPA), citată de The Guardian. În 12 țări europene s-au vândut 1,16 milioane de pompe de căldură rezidențiale, față de 1,05 milioane în primele șase luni din 2025. Statisticile acoperă Austria, Belgia, Elveția, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia și Suedia, adică piețele vestice și nordice, unde tehnologia are deja o bază solidă. Asociația spune de mult că vânzările depind în mare măsură de prețul curentului electric comparat cu cel al combustibililor fosili. Datele din acest an par să-i dea dreptate: creșterile au fost mai mari acolo unde taxele pe electricitate au scăzut.
Declanșatorul a fost geopolitic. După atacurile americano-israeliene asupra Iranului din 28 februarie, Teheranul a închis de facto strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare prin care trec petrolul și gazele. La sfârșitul lui aprilie, țițeiul ajunsese la 126 de dolari pe baril. Europa, care abia se obișnuise cu o energie mai ieftină după criza din 2022, a primit din nou o lecție despre cât de expusă rămâne la importuri.
Bruxelles-ul a reacționat repede. La scurt timp după începutul conflictului, Comisia Europeană a cerut guvernelor să reducă taxele pe electricitate și să grăbească renunțarea la petrol și gaze. În planul său de acțiune pentru electrificare, Comisia susține că electricitatea nu ar trebui taxată mai mult decât gazul. Vrea, de asemenea, să schimbe tarifele de rețea de pe facturi astfel încât consumatorii care aleg soluții flexibile, cum sunt pompele de căldură, să fie avantajați. În Germania, o schemă de subvenții a făcut deja din pompele de căldură prima opțiune de încălzire.
Întrebarea este dacă tendința va rezista. Piața a mai trecut prin astfel de salturi: după vârful din 2022, vânzările au scăzut puternic când prețul gazelor a coborât și unele subvenții au fost reduse. O pompă de căldură costă mult mai mult la achiziție decât o centrală pe gaz, iar decizia depinde de încrederea că diferența de preț dintre curent și gaz se va menține ani de zile, nu doar o iarnă. Dacă situația din Golf se detensionează și țițeiul se ieftinește, avansul acestui an ar putea încetini. Dacă însă reformele fiscale cerute de Comisie devin permanente, creșterea de acum ar putea fi începutul unei schimbări de durată în felul în care se încălzesc casele europenilor.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original