O fostă studentă a Universității Cornell dă în judecată șapte foști colegi, despre care susține că ar fi agresat-o sexual timp de mai multe ore într-o casă a fraternității Chi Phi, după ce i s-ar fi dat să inhaleze un drog. Cazul a ajuns în instanța civilă pentru că procurorii au refuzat să formuleze acuzații penale. A stârnit însă indignare mai ales din cauza reacției universității: potrivit avocaților reclamantei, doar doi dintre cei șapte studenți au fost exmatriculați, iar unii dintre ceilalți ar fi scăpat cu obligația de a scrie un eseu.
Plângerea, relatată de The Independent, descrie o seară din octombrie 2024, petrecută în clădirea fraternității din Ithaca, statul New York. Tânăra, care avea atunci 20 de ani și apare în documente sub numele Jane Doe, spune că venise în vizită la un prieten și băuse alcool. Doi studenți ar fi convins-o apoi să inhaleze o substanță prezentată drept ketamină. Unul dintre ei ar fi scris ulterior pe grupul de Snapchat al fraternității, chemându-i și pe alți membri să vină. Reclamanta afirmă că în orele care au urmat a fost agresată de șapte bărbați.
Pe 8 noiembrie 2024, tânăra a mers la poliție. Ancheta nu a dus însă la niciun dosar penal: Procuratura din comitatul Tompkins a analizat concluziile poliției și a decis că nu există suficiente probe pentru a pune pe cineva sub acuzare. Tocmai de aceea procesul civil contează. În SUA, pentru o condamnare penală vinovăția trebuie dovedită „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, în timp ce într-un proces civil ajunge ca juriul să considere versiunea reclamantei mai probabil adevărată decât falsă. Pentru victimele care nu obțin un proces penal, calea civilă este de multe ori singura rămasă. Fosta studentă, care a abandonat studiile la Cornell după incident, cere despăgubiri compensatorii și punitive, fără să precizeze o sumă, și acuză, printre altele, neglijență și lipsă de supraveghere.
Cea mai dură critică vizează însă procedura internă. Universitatea a deschis o anchetă în baza Title IX, legea federală care interzice discriminarea pe criterii de sex în programele educaționale finanțate din bani federali. Rezultatul, așa cum îl prezintă echipa juridică a reclamantei, înseamnă două exmatriculări, iar pentru ceilalți studenți suspendări temporare, participarea la diverse programe sau redactarea unor eseuri. Ultima sancțiune a fost criticată și de The Cornell Daily Sun, ziarul studenților, care a scris că o asemenea măsură minimizează gravitatea acuzațiilor. Problema nu e nouă. Universitățile americane sunt acuzate de ani de zile că își tratează în mod disciplinar, discret, cazurile de agresiune sexuală din campus, cu sancțiuni greu de verificat din afară.
Cornell nu confirmă și nici nu infirmă sancțiunile. Universitatea spune că structurile sale competente au investigat și au judecat cazul conform regulamentelor interne și că legea federală privind confidențialitatea dosarelor studenților îi interzice să facă publice sancțiunile individuale. Filiala Chi Phi implicată rămâne interzisă în campus. Organizația națională a fraternității a numit acuzațiile „profund îngrijorătoare” și a transmis că violența sexuală contrazice principiile sale. De acum, instanța civilă ar putea lămuri ce nu au lămurit nici procurorii, nici universitatea: ce s-a întâmplat în acea noapte și cine răspunde pentru asta.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original