Noul guvern laburist condus de Andy Burnham vrea să apropie Marea Britanie de Uniunea Europeană mai mult decât a făcut-o Keir Starmer, însă fără să atingă tabuurile Brexit-ului. Mesajul a venit luni, la conferința partidului de la Liverpool, de la Hamish Falconer, ministrul responsabil de relațiile cu UE. Falconer a promis că Londra va merge „mai departe și mai repede” în refacerea legăturilor cu Bruxelles-ul. A mai anunțat că premierul însuși va vorbi marți despre relația cu Europa, iar asta arată că tema a devenit una dintre marile mize politice ale noului executiv.
Falconer, citat de POLITICO, a descris un premier „evident ambițios”, care îi cere să grăbească apropierea de continent. Declarația cu cea mai mare greutate politică a fost alta: potrivit ministrului, Burnham consideră că Brexit-ul „nu a fost un succes”. Un șef de guvern britanic spune rar atât de direct acest lucru. Falconer a vorbit și despre „cifre destul de mari” în privința contribuției la PIB pe care ar putea-o aduce o relație mai strânsă cu UE. Nu a dat însă nicio estimare concretă și a spus că detaliile pachetului vor fi clarificate abia după încheierea negocierilor pentru summit. Declarațiile au fost făcute la un eveniment organizat de Institutul Tony Blair pentru Schimbare Globală, un loc potrivit pentru un asemenea mesaj.
Ambiția are totuși limite clare. Burnham păstrează cele trei linii roșii fixate după Brexit: Regatul Unit nu revine în piața unică, nu intră în uniunea vamală și nu acceptă libera circulație a persoanelor. Aici apare contradicția de fond a noii strategii. Tocmai aceste trei elemente ar aduce cele mai mari câștiguri economice, iar fără ele marja de manevră rămâne mică. Pentru Burnham, compromisul pare mai degrabă politic decât economic: un semnal de schimbare față de predecesorul său, fără să redeschidă disputele care au divizat țara ani la rând.
Tonul a fost susținut și de ministrul de Externe, Ed Miliband. La aceeași conferință, el a spus că viitorul Marii Britanii depinde de un parteneriat „mai puternic și mai profund” cu UE, în economie, apărare și securitate. A descris Europa drept mai mult decât un spațiu geografic: cadrul în care Londra își apără interesele comerciale și își construiește alianțele, de la schimbările climatice până la Orientul Mijlociu. Ideea că Marea Britanie nu mai poate acționa singură revine des în discursul noii echipe de la Downing Street.
Primul test concret este disputa privind inițiativa „Made in Europe”. Prin aceste măsuri, Bruxelles-ul vrea să limiteze accesul unor țări terțe la contractele Uniunii. Cancelarul John Healey s-a întâlnit la începutul lunii, la Dublin, cu miniștrii de Finanțe din UE și a cerut ca firmele britanice să fie incluse în această agendă industrială. Londra vrea garanții că afacerile britanice nu vor fi afectate. Bruxelles-ul răspunde că nu poate promite nimic cât timp legislația este încă negociată între statele membre.
Calendarul rămâne și el incert. Summitul Regatul Unit–UE, care ar trebui să încheie actuala rundă de negocieri, era programat inițial în iulie. A fost amânat după căderea guvernului Starmer și încă nu are o nouă dată. Până la fixarea ei, promisiunea de a merge „mai departe și mai repede” rămâne mai ales o declarație de intenție. Reacția partenerilor europeni la ea se va vedea abia când cele două părți se vor așeza la masa negocierilor.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original