Tribunalul Constituțional al Poloniei are, de joi, două conduceri care se contestă reciproc, iar instituția își acuză public adversarii de „zamach stanu”, adică lovitură de stat. Pe site-ul Tribunalului, la Varșovia, a apărut vineri, 30 octombrie 2026, o decizie prin care președintele instituției, Bogdan Święczkowski, și vicepreședintele Bartłomiej Sochański erau suspendați temporar din atribuții. Măsura ar fi fost dispusă de judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska, aleasă de actuala majoritate parlamentară, care își revendică dreptul de a conduce lucrările instanței.
Răspunsul taberei Święczkowski a venit imediat, chiar de pe contul oficial al Tribunalului. Mesajul susține că președintele și vicepreședintele rămân în funcții, că site-ul a fost preluat ilegal și că cei implicați comit infracțiunea de lovitură de stat. Acuzația nu vine de la un om politic, ci de la instituția care ar trebui să fie arbitrul constituționalității legilor, iar asta o face cu atât mai gravă.
Președintele conservator Karol Nawrocki, aflat în drum spre Senegal pentru întâlniri oficiale, și-a întrerupt deplasarea și s-a întors în țară. El a spus că într-un asemenea moment locul șefului statului este acasă. Între timp, în jurul sediului Tribunalului au fost mobilizate forțe importante de poliție, după ce manifestanți au escaladat gardul și au aruncat obiecte în polițiști. Trei persoane au fost reținute. Poliția a precizat că agenții au acționat doar în perimetrul instituției, pentru ordine și protecția persoanelor, și că nu au intrat în clădire, de unde nu e vorba de o preluare a sediului, cum au circulat unele relatări.
Pe plan juridic, ministrul Justiției și procuror general, Waldemar Żurek, a anunțat că a trimis cinci solicitări de ridicare a imunității celor doi conducători ai Tribunalului: patru îl vizează pe Święczkowski, una pe Sochański. Documentația ar însuma 224 de pagini și 50 de volume de dosar. Premierul Donald Tusk a apărat demersul, spunând că restabilirea statului de drept este o obligație a guvernului și că, după derapajele din perioada guvernării PiS, procesul este dificil și uneori dureros, dar fără alternativă.
Miza depășește disputa de persoane. Conflictul vine din reforma justiției făcută de PiS în anii de guvernare, începută în 2015, iar acum Tribunalul, care ar trebui să tranșeze astfel de litigii, e el însuși obiectul disputei. Cu un guvern pro-european și un președinte conservator care se contestă reciproc, orice decizie a instanței riscă să fie considerată ilegitimă de una dintre părți. Pe termen scurt, ce contează este dacă ridicarea imunității merge mai departe și cine controlează efectiv instituția în zilele următoare.
Sursă text și foto: Info Brașov — articolul original