Primarii din comunele clujene cu mai puțin de 1.500 de locuitori se opun planului Guvernului de a le comasa, argumentând că o reformă făcută după criterii demografice ignoră istoria și identitatea locurilor. Edilii din Bobâlna, Mărișel și Ciucea spun că riscă să dispară comunități cu patrimoniu important și cu investiții de milioane de euro, în schimbul unor economii pe care le consideră iluzorii. Sâmbătă, 31 octombrie 2026, disputa se află deja în faza organizării concrete, la nivelul județului Cluj.
Prefectura Cluj a emis Ordinul nr. 410 din 26 octombrie 2026, prin care a constituit grupul de lucru care va pregăti măsurile de asociere și comasare. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, raportate la anul 2023, în județ sunt 26 de comune sub pragul de 1.500 de locuitori. La nivel național, documentele transmise de la centru către Asociația Comunelor din România (ACOR) vizează 429 de comune.
Calendarul propus lasă puțin timp de decizie. Comunele au termen până în martie anul viitor să accepte voluntar comasarea și să organizeze referendumuri locale, iar unirea efectivă ar urma să intre în vigoare în 2028, odată cu alegerile locale. Cele care aleg varianta asocierii ar urma să primească proiecte de infrastructură de care, spun autoritățile, duc lipsă. Scopul declarat al Guvernului este reducerea aparatului bugetar și a cheltuielilor administrative.
Tocmai această logică a economiilor îi nemulțumește pe primari. Ei susțin că numărul de locuitori nu poate fi singurul criteriu pentru o comună care are în spate o istorie veche, iar formula „voluntară” li se pare dificil de despărțit de presiunea financiară: infrastructura promisă funcționează, în practică, ca stimulent pentru cei care acceptă. Rămâne de văzut câte consilii locale vor merge până la referendum și cum se vor împăca localnicii cu ideea de a-și pierde primăria.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original