Aproape 42% dintre părinții români care muncesc în străinătate spun că se gândesc să revină definitiv în țară în următorii ani, însă o treime dintre ei nu au luat încă o decizie, iar peste un sfert exclud întoarcerea. Datele provin dintr-un sondaj realizat de Salvați Copiii România în septembrie-octombrie 2026 și arată cât de greu se menține o relație de familie la distanță, în fața programului de muncă și a costurilor deplasărilor.
Mai exact, 41,7% dintre respondenți iau în calcul întoarcerea, 27,6% nu intenționează să se mai întoarcă, iar 30,8% sunt nehotărâți. Așadar, cei care au ales deja să rămână sau încă ezită sunt, împreună, mai numeroși decât cei care își fac planuri de revenire. Titlurile optimiste ar trebui citite cu această nuanță.
Motivele celor care vor să se întoarcă sunt previzibile, dar ordinea lor spune ceva. Dorința de a fi alături de copii și de familie a fost menționată de 85,4% dintre ei, însă imediat în urma ei vine banul: 72,1% condiționează revenirea de un loc de muncă suficient de bine plătit în România. Serviciile publice cântăresc mult mai puțin, deoarece îmbunătățirea celor medicale a fost indicată de 30,1%, iar a celor educaționale de 29,8%. Altfel spus, dorul de casă există, dar el nu înlocuiește salariul.
Prețul separării se vede în relația cu copiii. Peste o treime dintre părinți, 35,7%, consideră că legătura cu propriul copil a devenit mai distantă după plecare, iar 31,2% vorbesc cu el mai rar decât zilnic. Întrebați ce le lipsește cel mai mult copiilor, 40,5% au răspuns timpul petrecut împreună, iar 31,3% manifestările directe de afecțiune. Pentru 14%, absența doare mai ales la momentele importante din viața copilului, iar 6% au indicat sprijinul în problemele de zi cu zi. Doar 2% cred că plecarea lor nu lasă niciun gol.
Fenomenul se resimte în toată țara, inclusiv în județul Cluj și în restul Transilvaniei, unde mulți copii cresc cu un părinte sau cu ambii la sute de kilometri distanță. Cifrele sondajului sugerează că cea mai eficientă pârghie pentru revenirea acestor familii rămâne, deocamdată, una economică: salarii care să poată concura cu cele din străinătate.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original