Ministerul Finanțelor a strâns în primele zece luni din 2026 peste 4 miliarde de euro, în echivalent, din plasamente private externe și interne, negociate direct cu băncile. Statul se întoarce spre această formulă pe fondul îngreunării condițiilor de pe piețele internaționale de eurobonduri și al unui necesar de finanțare uriaș, iar dobânzile obținute sunt mai mici decât cele de pe piață.
Cel mai recent împrumut de acest tip, contractat în octombrie, are 250 de milioane de euro și poartă o dobândă de 5,5%. În operațiune este implicată banca Goldman Sachs, care se află pe lista instituțiilor active în 2026 în plasamentele externe ale României, alături de Citibank Europe Plc și BNP Paribas.
Eurobondurile rămân totuși sub țintă. Prin obligațiuni externe în euro și dolari, România a atras în 2026 echivalentul a 5 miliarde de euro, adică doar jumătate din cât își programase. Pentru comparație, în 2025 statul luase din aceeași sursă peste 16 miliarde de euro.
Analistul economic Aurelian Dochia, citat de ZF, descrie strategia drept „oportunistă”, dar potrivită momentului: trebuie căutate costurile cele mai mici. El adaugă un argument de prudență, diversificarea surselor. Dacă depinzi de un singur finanțator, spune Dochia, acesta poate face o mișcare care să te pună în încurcătură.
Miza e mare, pentru că banii sunt necesari pe mai multe fronturi: finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei publice, care a trecut de 60% din PIB, și investițiile în infrastructură, energie și alte proiecte. Prezența unor bănci internaționale de talie mare în aceste tranzacții contează și ca semnal de credibilitate pentru România pe piețele externe, un capital de încredere de care țara are nevoie.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original