Tichetul de masă ar putea urca de la 45 la aproximativ 50 de lei, iar economia ar avea de câștigat: încă 2,4 miliarde de lei valoare adăugată brută în fiecare an și circa 18.000 de locuri de muncă în plus. Calculul aparține unui studiu al Academiei de Studii Economice din București (ASE), citat miercuri, 28 octombrie 2026, de Agerpres. Nu e vorba încă de o decizie, ci de un argument pus pe masa celor care decid, iar el privește și angajații din județul Cluj care primesc tichete.
Cercetarea a fost prezentată la a doua ediție a Policy & Impact Forum și pornește de la o neconcordanță simplă. Formula de indexare a tichetelor nu ține pasul cu scumpirile: în septembrie 2026, valoarea era tot de 45 de lei, deși alimentele costau cu 7,75% mai mult decât cu un an înainte.
Cifrele studiului arată și cât contează deja sistemul. În 2025, tichetele de masă au generat în economie peste 21 de miliarde de lei, echivalentul a 1,10% din PIB, și au susținut aproximativ 161.000 de locuri de muncă. Angajații au primit tichete în valoare totală de 18,38 miliarde de lei. La un tichet de 50 de lei, contribuția la PIB ar crește la 1,22%.
Tănase Stamule, decanul Facultății de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbi străine) – FABIZ din ASE, a subliniat că efectul depășește cifrele: tichetele susțin puterea de cumpărare a salariaților și consumul din comunitățile locale, într-un moment în care scumpirea alimentelor apasă tot mai tare pe bugetele familiilor.
Din partea guvernului a vorbit Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, care a legat discuția de prețul real al unui prânz. Dacă valoarea tichetului se depărtează de costul mesei, a spus el, scade și eficiența socială a măsurii. Potrivit lui, o eventuală actualizare trebuie judecată atât după efortul financiar, cât și după impactul asupra puterii de cumpărare a salariaților. Mai rămâne de văzut dacă argumentele ASE vor convinge și partea bugetară, care are de cântărit costul unei astfel de majorări.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original