În China, o generație care se simte strivită de presiunea examenelor, a pieței muncii și a așteptărilor familiei și-a găsit un idol neobișnuit. Nu e un cântăreț K-pop sau un actor de seriale, ci un profesor universitar. Tinerii îl urmăresc cu fervoarea rezervată de obicei vedetelor și spun că îi admiră dintr-un motiv simplu: pare să le înțeleagă anxietatea mai bine decât aproape oricine altcineva.
Pe rețelele sociale chinezești, fenomenul a primit o etichetă luată din cultura fanilor: tinerii fac „fangirling”. Asta înseamnă clipuri tăiate din prelegeri, citate distribuite în masă și comentarii în care studenți și tineri angajați scriu că s-au regăsit în cuvintele lui. Un asemenea atașament față de un academician spune însă mai mult despre public decât despre omul de la catedră.
Contextul explică de ce entuziasmul e atât de mare. În ultimii ani, șomajul în rândul tinerilor din China a atins niveluri record, iar concurența pentru locurile bune de muncă a devenit acerbă. Vocabularul generației spune totul: „neijuan” („involuție”) desemnează o cursă epuizantă în care toată lumea muncește mai mult fără să ajungă nicăieri, iar „tang ping” („a sta întins”) e refuzul tăcut de a mai participa la ea. Când discursul oficial le cere tinerilor să „mănânce amar” și să muncească mai mult, un adult cu autoritate care le spune că neliniștea lor e legitimă devine, aproape inevitabil, un reper.
Nu e un caz izolat. Profesorii, psihologii și comentatorii care vorbesc deschis despre epuizare și sănătate mintală strâng de ceva vreme audiențe uriașe pe platformele video chinezești. Pentru autorități, astfel de figuri au o poziție delicată: ele pot fi o supapă utilă pentru frustrări, dar pot atrage și atenția nedorită a cenzorilor dacă mesajul lor pare să pună sub semnul întrebării modelul de succes promovat de stat. Deocamdată, faptul că o generație întreagă caută consolare în prelegerile unui profesor arată cât de adânc a pătruns anxietatea în viața tinerilor chinezi.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original