Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa: Hepta. ro/Căldura extremă afectează și starea mentală Nopțile tropicale, cu temperaturi peste 20°C, afectează somnul, inima și sănătatea mintală.
Valurile de caniculă din ultimii ani au adus în vocabularul meteorologic un fenomen tot mai frecvent, dar mai puțin discutat decât temperaturile de zi: „nopțile tropicale”. Deși par doar un detaliu meteo, aceste nopți fierbinți au efecte concrete și acumulative asupra organismului — de la calitatea somnului, până la riscul cardiovascular. O noapte este considerată „tropicală” atunci când temperatura aerului nu coboară sub 20 de grade Celsius pe parcursul întregii perioade nocturne, indiferent cât de răcoroasă pare vremea la prima vedere.
Umiditatea ridicată amplifică suplimentar senzația de căldură, chiar și atunci când termometrul arată exact pragul critic. Deși fenomenul e obișnuit în regiunile cu climă caldă, statele europene cu climat temperat — inclusiv România — înregistrează astfel de episoade tot mai des, mai ales în zonele sudice și de coastă, pe fondul schimbărilor climatice. În orașe, fenomenul e amplificat de așa-numitele „insule de căldură”: clădirile și asfaltul rețin căldura acumulată în timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții, menținând temperaturile ridicate mult după apus.
Corpul uman are nevoie de o scădere a temperaturii ambientale pentru a-și regla temperatura internă și a intra în somn profund — de regulă, o scădere de aproximativ 1 grad Celsius a temperaturii corpului este necesară pentru declanșarea somnului profund. Când acest lucru nu se întâmplă, organismul rămâne într-o stare de alertă termică inclusiv în somn: crește starea de veghe, iar somnul profund și cel REM — esențiale pentru refacerea fizică și mentală — sunt reduse semnificativ. Cercetările arată că temperatura ideală pentru un somn odihnitor este cuprinsă între 15,5 și 19,4 grade Celsius, cu mult sub pragul de 20 de grade care definește o noapte tropicală.
Unul dintre cele mai puțin cunoscute efecte ale nopților tropicale ține de sistemul cardiovascular. În nopțile calde, inima trebuie să lucreze mai intens pentru a elimina căldura din corp, ajungând să pompeze aproape dublul volumului obișnuit de sânge pentru a răci organismul. Acest efort suplimentar, repetat noapte de noapte în perioadele lungi de caniculă, a fost asociat cu un risc mai mare de accident vascular cerebral.
Riscurile sunt semnificativ mai mari pentru persoanele vârstnice, copii și cei cu boli cardiovasculare sau respiratorii cronice — categorii pentru care lipsa recuperării nocturne poate agrava afecțiuni preexistente sau poate declanșa complicații acute. Specialiștii atrag atenția că efectele nopților tropicale nu sunt întotdeauna vizibile imediat. Lipsa odihnei și expunerea prelungită la temperaturi ridicate se acumulează de la o zi la alta, ceea ce înseamnă că riscurile cresc semnificativ dacă fenomenul persistă mai multe nopți la rând — motiv pentru care al treilea sau al patrulea val consecutiv de nopți tropicale este, de regulă, mai periculos decât primul.
Printre efectele frecvente resimțite de persoanele altfel sănătoase se numără oboseala persistentă pe parcursul zilei, iritabilitatea crescută, scăderea tensiunii arteriale, durerile de cap și, în cazuri mai severe, greața. Căldura extremă afectează și starea mentală, existând un număr tot mai mare de persoane care raportează episoade de anxietate legate direct de perioadele caniculare prelungite. Dincolo de sănătate, nopțile tropicale au și un cost financiar direct.
Aparatele de aer condiționat, ventilatoarele și dezumidificatoarele rămân pornite mai multe ore pe noapte pentru a compensa lipsa răcorii naturale, ceea ce duce la un consum de energie considerabil mai mare — cu efect direct asupra facturilor lunare ale gospodăriilor, mai ales în perioadele cu valuri de căldură prelungite.