Douăzeci și cinci de unități administrativ-teritoriale din județul Cluj au cel mult 1.500 de locuitori, potrivit centralizării prezentate în dezbaterea despre reorganizarea administrativă a țării. Cifra plasează Clujul pe locul al patrulea la nivel național, iar subiectul a revenit în atenție după ce PSD a anunțat luni, 26 octombrie 2026, că va cere Guvernului să-și angajeze răspunderea în Parlament pentru reorganizarea localităților mici. Deocamdată, nicio comună clujeană nu apare pe o listă oficială de desființare, iar criteriile reformei nu sunt stabilite.
Pragul de 1.500 de locuitori este cel invocat de Ministerul Dezvoltării pentru a stimula comasările voluntare, în timp ce PSD propune o reformă mai amplă, făcută prin lege, care ar putea reduce numărul primăriilor din România. La nivel național, centralizarea cuprinde 429 de unități administrative. Înaintea Clujului se află Alba, cu 27 de localități, apoi Caraș-Severin și Hunedoara, cu câte 26. Mehedinți și Olt au câte 23, Dolj 21, Teleorman 20, Arad 18, iar Buzăul închide primele zece cu 16.
Cifrele nu coincid însă perfect. Recensământul din 2021 arată pentru Cluj 23 de comune cu populație rezidentă sub 1.500 de locuitori, nu 25. Diferența vine, cel mai probabil, din indicatorii demografici folosiți: Vultureni (1.535 de locuitori la recensământ) și Suatu (1.552) depășesc pragul în datele recensământului, dar au fost incluse în alte centralizări. Înainte de orice listă oficială, diferența ar trebui lămurită, pentru că de ea depinde cine intră sau nu în discuție.
Cea mai mică comună din județ este Ploscoș, cu 540 de locuitori, urmată de Valea Ierii (871), Beliș (1.008), Aluniș (1.018) și Jichișu de Jos (1.049). Mai sunt pe listă Aiton, Sânmărtin, Pălatca, Buza, Mănăstireni, Râșca, Ciucea, Cornești, Mărgău, Săcuieu, Bobâlna, Petreștii de Jos, Așchileu, Geaca, Izvoru Crișului, Dăbâca și Recea-Cristur. La capătul opus se află Mărișel, cu 1.499 de locuitori, la un singur om sub prag.
Cazul Mărișelului arată și fragilitatea unui criteriu strict numeric: o diferență de câteva persoane poate decide dacă o comună e considerată mică sau nu. Depopularea și îmbătrânirea, vizibile mai ales în zonele rurale și montane, au subțiat baza demografică a multor administrații locale, iar pentru comunitățile clujene o eventuală reformă ar fi una dintre cele mai importante schimbări administrative din ultimele decenii. Cât de departe merge proiectul va depinde de modul în care vor fi formulate criteriile și de reacția primarilor, care ar putea fi principalii perdanți ai unei comasări.
Sursă text și foto: Apuseni Info — articolul original