Un complex turistic dintr-o comună de câmpie, departe de marile circuite turistice, a ajuns să fie premiat la concursuri gastronomice internaționale. În spatele acestui succes se află Mihaela Grama, cunoscută de apropiați drept Mia, care conduce complexul „Lacul de Argint” din Zau de Câmpie. Premiile de aur și argint aduse acasă arată că nu e nevoie de o adresă în oraș mare sau de un nume celebru pentru a fi remarcat de juriile internaționale.
Povestea pornește de la gusturile tradiționale ale Ardealului, bucătăria pe care localnicii o știu de acasă. Mihaela Grama nu a încercat să copieze tendințele restaurantelor la modă. A mizat pe rețetele locului și a ajuns cu ele pe podiumuri unde concurează bucătari din multe țări. Despre acest drum, de la un proiect local la recunoaștere în țară și în străinătate, se spune că l-au construit pasiunea și munca susținută. În cazul unei afaceri rurale, formula asta înseamnă de obicei ani de muncă fără recunoaștere, până la primul premiu care atrage atenția.
Complexul este prezentat ca un loc liniștit, unde vizitatorii vin pentru mâncare. Această combinație este tot mai căutată. După pandemie, tot mai mulți români preferă escapadele scurte în locuri mai puțin aglomerate, cu mâncare gătită din produse locale și fără grabă. Gastronomia a devenit pentru mulți motivul principal al călătoriei, iar localitățile mici care au un astfel de punct de atracție pot ieși din anonimat mult mai repede decât prin investiții clasice în turism.
Premiile au importanță și dincolo de vitrina complexului. Pentru o comună ca Zau de Câmpie, un restaurant premiat internațional aduce vizitatori, cumpărători pentru producătorii locali și apariții în presă pe care bugetele primăriilor nu le-ar putea plăti. Rămâne însă o întrebare pentru orice afacere de acest tip. Ce urmează după momentul de glorie? Premiile atrag curiozitatea, dar clienții se întorc doar dacă experiența de la fața locului ține pasul cu medaliile.
Cazul Mihaelei Grama se adaugă celorlalte exemple de antreprenori din mediul rural care au ales să rămână acasă și să construiască acolo. Arată că bucătăria tradițională românească, tratată cu seriozitate, poate concura cu cea din alte țări. Arată și că harta gastronomică a țării nu se mai limitează la marile orașe.
Sursă text și foto: InfoMureș — articolul original