România este singura dintre marile țări producătoare de bere din Europa în care producția scade, după ce acciza a fost majorată cumulat cu 55% începând din 2022. Potrivit Asociației Berarii României, piața ar putea ajunge în 2026 la un minim istoric de 13,1 milioane de hectolitri, iar sectorul a pierdut deja 2.200 de locuri de muncă într-un singur an.
Comparația vine din datele asociației: Germania, Bulgaria, Spania, Luxemburg și România dau împreună peste 40% din producția europeană de bere. Patru dintre ele înregistrează creșteri, România fiind singura pe minus. Diferența, spun berarii, stă în politica fiscală. „Nivelul accizei din Germania, Bulgaria, Spania și Luxemburg nu a fost schimbat în ultimii 10 ani sau creșterile au fost minore. Aceste state au înțeles importanța stabilității pieței pentru a avea o bază de taxare stabilă și contribuții proporționale cu volumul din piață“, a declarat Constantin Bratu, director general al Berarii României.
La noi, acciza a urcat cu 26,2% doar în 2025 și 2026, iar nivelul standard a ajuns la 5,83 lei/hl/grad Plato. Asta înseamnă o taxă mai mare cu 44% decât în Bulgaria, cu circa 41% decât în Germania, cu 40% decât în Luxemburg și cu aproximativ 34% decât în Spania, arată asociația.
Efectul asupra bugetului este, în schimb, modest. Încasările din acciză ar urma să crească în 2026 cu doar 2,7%, deși taxa a fost majorată cu peste 10%. Cu alte cuvinte, o parte din ce statul câștigă prin tarif se pierde prin volume mai mici vândute.
Bratu spune că ritmul taxării a fost prea rapid pentru ca piața să-l poată digera: „Ritmul acesta extrem de alert de taxare a creat o undă de șoc pe care piața nu a mai putut-o absorbi fără repercusiuni majore.“ El adaugă că istoria arată același tipar: de fiecare dată când acciza la bere a crescut, piața s-a contractat. Argumentul industriei, evident interesată, este că o taxare mai predictibilă ar aduce statului venituri mai stabile decât saltul brusc al tarifelor.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original