Unsprezece organizații ale italienilor din România s-au delimitat public de RO.AS.IT., structura care reprezintă minoritatea italiană în Parlament. Motivul este poziția pe care aceasta a exprimat-o față de desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Semnatarii spun, într-un comunicat comun, că au aflat „cu surprindere și profundă îngrijorare” despre luarea de poziție și că o singură organizație nu poate vorbi în numele unei comunități întregi. Disputa arată o ruptură rar vizibilă între reprezentarea politică a minorității italiene și mediul de afaceri și asociativ italian din țară.
Semnatarii nu contestă dreptul RO.AS.IT. de a avea o opinie. Contestă ideea că această opinie ar fi a tuturor. „Poziția exprimată de o singură organizație nu poate fi prezentată și nici percepută drept poziția întregii comunități italiene din România”, scriu ei. În viziunea lor, comunitatea înseamnă mai mult decât minoritatea recunoscută legal. Ea cuprinde cetățeni români de origine italiană, cetățeni italieni stabiliți aici, antreprenori, investitori, profesioniști, familii, dar și oameni din zona academică, culturală și educațională. Printre semnatari se află și Asociația Italienilor din Bihor, un semn că reacția nu vine doar din capitală, ci și din comunitățile regionale.
Contează mai ales cine a semnat. Pe listă sunt Camera de Comerț Italiană pentru România (CCIPR) și Confindustria România, adică principalele voci ale investitorilor italieni. Lângă ele apar Com.It.Es. România, Asociația FUTURA A.I.I., Comunitatea Italiană – Friulana Greci, Confederația Italienilor din toată Lumea, CIM România, Asociațiile Emiliano-Românilor din România, Comitetul Italienilor din România și Comitetul Tricolorului în Lume. Pentru companiile italiene, care se numără printre cei mai importanți investitori străini din România, nu e deloc confortabil să fie asociate cu o tabără politică tocmai când se negociază formarea unui guvern.
Comunicatul insistă că semnatarii nu vor să se amestece în politica internă. Nu susțin și nu contestă partide, persoane sau formule de guvernare. Desemnarea unui candidat la șefia Guvernului este descrisă drept „o procedură constituțională și instituțională”. Tocmai de aceea, spun organizațiile, numele comunității italiene și relațiile istorice dintre cele două țări nu ar trebui folosite pentru mesaje politice pe care comunitatea nu și le-a asumat. „Nu acceptăm ca opiniile unei singure structuri să fie atribuite, implicit sau explicit, tuturor italienilor rezidenți în România, tuturor antreprenorilor italieni ori tuturor organizațiilor italiene active în țară”, se arată în document.
Episodul scoate la iveală o problemă mai veche a sistemului de reprezentare a minorităților. Organizația care ocupă locul rezervat în Parlament devine, în ochii publicului, vocea oficială a întregii etnii. Asta se întâmplă chiar dacă realitatea din teren e mult mai diversă. În plus, la votul de învestitură fiecare mandat contează, așa că orice poziție a grupului minorităților are greutate politică. Semnatarii încheie cu o reafirmare a respectului față de România, față de instituțiile ei democratice și față de statul de drept. Ei subliniază și importanța parteneriatului strategic româno-italian, pe care vor să-l țină departe de disputele din jurul noului guvern.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original