Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a criticat dur, sâmbătă, programul de guvernare propus de PNL și USR. Spune că documentul nu răspunde tocmai la întrebarea de bază: ce vrea România să obțină în următorii ani și cum ajunge acolo. Negrescu îl descrie ca fiind „lipsit de conținut și de ambiție” și scris mai degrabă „pentru a bifa niște capitole”. Critica lui contează din două motive. Vine într-un moment în care programul trebuie să convingă că noul executiv are un plan. În plus, Negrescu a lovit exact în zonele unde România are cel mai mult de câștigat sau de pierdut: fondurile europene și negocierea viitorului buget al Uniunii.
Negrescu a ales și un atac politic direct. Pe Facebook, le-a amintit liberalilor că sunt la guvernare din 2019 și a vorbit despre „7 ani de liberalism fără rezultate și mai bine de 1 an de austeritate”. Mai mult, susține că o parte din măsurile din noul program „anulează măsuri promovate și adoptate de PNL”. Cu alte cuvinte, PNL ar ajunge să-și desfacă propriile decizii. Reproșul are și miză electorală, pentru că PSD încearcă să prezinte noul proiect de guvernare ca pe o continuare fără direcție a ultimilor ani, nu ca pe un nou început.
Pe politica externă, Negrescu spune că programul ignoră partea economică. Nu vede nicăieri cum vor fi ajutate companiile românești să intre pe piețe noi, cum vor crește exporturile sau cum poate deveni diplomația „un instrument real de promovare economică”. Nici atragerea investițiilor străine nu l-a convins. Propune ca România să stabilească clar ce investiții strategice vrea, în tehnologie, inteligență artificială, energie, industria de apărare, industria farmaceutică și producție avansată. Ambasadele și instituțiile statului ar trebui, în opinia lui, să aibă obiective economice măsurabile. „Nu putem aștepta ca investitorii să descopere singuri România”, spune el. Adaugă că dimensiunea relațiilor bilaterale lipsește cu totul din document.
Cea mai serioasă critică privește bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, pe care Negrescu îl numește „una dintre cele mai importante negocieri pentru România din acest deceniu”. Miza e reală. Din acest buget se decide viitorul politicii de coeziune, al agriculturii și dezvoltării rurale, principalele surse de bani europeni pentru România. Tot acolo se decide cât de mult se mută finanțarea spre competitivitate, unde statele mai puțin dezvoltate concurează greu cu economiile mari. Negrescu spune că programul nu arată cu ce mandat intră România în negocieri, la ce priorități nu va renunța și pe ce aliați se va sprijini. Cere ca firmele, universitățile și centrele de cercetare să fie pregătite din timp pentru viitorul Fond European pentru Competitivitate. Altfel, avertizează el, banii ajung la cei care au deja capacitatea să-i acceseze.
Europarlamentarul contestă și ținta de cel puțin 10 miliarde de euro pe an din politica de coeziune, începând din 2027. Spune că programul pune „cifre și promisiuni”, dar nu explică cum vor fi atinse. „Pentru asta ai nevoie de proiecte mature, lucrări executate, cofinanțare, facturi și capacitate administrativă”, afirmă Negrescu. De aici vine și principala slăbiciune a documentului, în viziunea lui: arată destinația, dar nu și drumul. Obiecția e greu de ignorat, pentru că absorbția fondurile europene a fost ani la rând punctul slab al administrației românești, indiferent cine a guvernat. O țintă fără plan de execuție riscă să rămână doar o cifră pe hârtie.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original