Președintele Nicușor Dan susține că Rusia încearcă în mod deliberat să extindă războiul din Ucraina și să provoace statele europene, iar atacurile asupra navelor din Marea Neagră nu pot fi considerate simple accidente. Declarațiile au fost făcute vineri, 23 octombrie 2026, într-un interviu pentru Bloomberg, într-un moment în care, în ultimele două săptămâni, cel puțin șapte nave comerciale au fost vizate lângă apele teritoriale ale României și Bulgariei, iar aproximativ 30 de marinari au fost declarați morți sau dispăruți.
Întrebat dacă este de acord cu cancelarul german Friedrich Merz, care consideră că Europa subestimează amenințarea rusă, șeful statului a răspuns că este „pe deplin de acord” și că, de regulă, cei doi se înțeleg în Consiliul European. Pericolul, a explicat el, depășește războiul convențional: pe lângă agresiunea din Ucraina și efectele ei colaterale, cum sunt dronele căzute pe teritoriul românesc, Europa se confruntă cu un război hibrid, făcut din atacuri cibernetice, sabotaje și dezinformare. „Ca să fiu sincer, nu am fost pregătiți pentru un asemenea război hibrid”, a recunoscut președintele.
Nicușor Dan a separat clar incidentele de la Dunăre de cele din Marea Neagră. În urmă cu aproximativ un an și jumătate, dronele au început să ajungă în România după atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe fluviu, iar unele aparate deviau accidental de la țintele inițiale. Pe mare, spune el, situația e alta: „Nu este un incident. Pentru ca o dronă să lovească o navă, nava trebuie să fie țintită, pentru că spațiul este foarte mare”. Din această logică, președintele deduce o strategie mai largă: „Rusia încearcă să escaladeze acest război din Ucraina, încercând să provoace celelalte țări europene”.
Întrebat în ce moment astfel de incidente ar putea duce la aplicarea Articolului 5 al Tratatului NATO, Nicușor Dan nu a indicat un prag concret. A insistat în schimb pe evitarea escaladării: „Punctul meu de vedere este că nu trebuie să intrăm în acest proces de escaladare”. Mesajul României, a rezumat el, este că țara vrea să rămână calmă și să doboare dronele care ajung pe teritoriul sau în apele sale teritoriale, iar apărarea trebuie dublată de sprijin continuu pentru Ucraina. Refuzul de a fixa o linie roșie lasă, practic, loc de manevră politic, dar și o anumită ambiguitate într-un context în care atacurile se repetă.
Pe plan practic, România a comandat numeroase capabilități militare prin programul european SAFE, însă livrarea lor durează. Până atunci, autoritățile cer aliaților NATO echipamente temporare, aceeași soluție folosită și când dronele cădeau lângă frontiera dunăreană. „Unii dintre ei ne-au ajutat. Și acum facem același lucru”, a spus președintele, adăugând că la reuniunea NATO din săptămâna trecută România a cerut din nou astfel de capabilități și a obținut sprijin. Bucureștiul accelerează totodată dezvoltarea sistemelor de supraveghere maritimă și a mijloacelor de combatere a minelor și dronelor, iar NATO a anunțat întărirea apărării în regiune, inclusiv prin mai multe mijloace de patrulare și supraveghere. „Trebuie să rămânem calmi și să ne pregătim mai bine pentru lunile și anii următori”, a declarat Nicușor Dan.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original