Parlamentul European a decis ca Premiul Saharov pentru libertatea de gândire din 2026 să meargă, colectiv, la Curtea Penală Internațională (CPI) și la funcționarii acesteia. Anunțul a fost făcut joi, 22 octombrie 2026, în plenul de la Strasbourg, de președinta Parlamentului, Roberta Metsola. Alegerea vine într-un moment în care instituția de la Haga se află sub presiunea sancțiunilor americane, iar distincția are și o încărcătură politică evidentă.
„Uniunea Europeană se bazează pe respectarea principiului multilateralismului și a instituțiilor internaționale. Prin acordarea Premiului Saharov Curții Penale Internaționale și funcționarilor acesteia, Parlamentul European recunoaște activitatea importantă a Curții în ceea ce privește respectarea dreptului internațional și a justiției”, a declarat Metsola. Ceremonia de decernare va avea loc pe 16 decembrie, în timpul sesiunii plenare.
Laureatul a fost ales de Conferința președinților, formată din președinta Parlamentului și liderii grupurilor politice. Pe 19 octombrie, comisiile pentru afaceri externe și pentru dezvoltare stabiliseră trei finaliști: CPI și funcționarii săi, avocatul și liderul politic tanzanian Tundu Lissu, descris de Parlament drept persecutat politic, precum și Taraneh și Romina Rahimi, nominalizate în numele tuturor celor persecutați de regimul islamic din Iran.
CPI anchetează și, la nevoie, judecă persoane acuzate de cele mai grave crime care privesc comunitatea internațională: genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crima de agresiune. Intervine în ultimă instanță, completând tribunalele naționale, și funcționează în baza Statutului de la Roma, fiind prima curte penală internațională permanentă din lume. Parlamentul spune că premiul pune în lumină anchetele, urmăririle penale, procesele și mandatele de arestare emise sau autorizate de Curte. Toate statele membre ale UE sunt părți la Statut și, prin urmare, obligate să aplice deciziile CPI. În 2014, ministrul român de externe de atunci, Titus Corlățean, îi spunea procurorului CPI că România va rămâne un susținător ferm al instituției.
Contextul politic explică mult din această alegere. În două rapoarte din 2025, despre politica externă și de securitate comună și despre drepturile omului și democrația în lume, eurodeputații și-au exprimat îngrijorarea față de amenințările și valurile de sancțiuni impuse din 2025, mai ales de SUA, împotriva Curții, a procurorilor, judecătorilor, personalului și partenerilor ei, văzute ca atacuri grave la adresa justiției internaționale. Pe 16 iulie 2026, Mounir Satouri și Brando Benifei, președinții Subcomisiei pentru drepturile omului și ai Delegației pentru relațiile cu SUA, au reacționat la anunțul Departamentului de Stat din 13 iulie privind o campanie de „eliminare a amenințării pe care Curtea Penală Internațională o reprezintă pentru suveranitatea americană”, amintind că CPI a fost creată prin decizia suverană a 125 de state, între care toate statele UE.
Pe 9 octombrie, Washingtonul și-a anunțat intenția de a sancționa Curtea ca instituție. În aceeași zi, președinții a cinci comisii și delegații ale Parlamentului au numit sancțiunile „un atac inacceptabil asupra fundamentelor justiției internaționale”. Premiul Saharov, acordat la două săptămâni după, funcționează astfel și ca un semnal de sprijin public al Parlamentului European pentru Curte.
Sursă text și foto: Albaiulianul — articolul original