Primarul Clujului, Emil Boc, a cerut miercuri, 21 octombrie 2026, o reducere drastică a numărului de unități administrativ-teritoriale din România, de la peste 3.000 la cel mult 1.000, „poate sub 1.000”. Edilul a vorbit despre reforma administrației locale la o conferință de presă, într-un moment în care noul Guvern își stabilește prioritățile, iar argumentul său principal e unul financiar: multe comune nu mai pot susține nici propriul aparat.
„Sunt comune în această țară care nu pot să-și plătească nici măcar salariile funcționarilor din ceea ce ajunge în depozitele locale”, a spus Boc. De aici, în logica lui, o a doua problemă: o primărie fără bani nu poate intra în proiecte comune cu vecinii, de la rețele de apă și canalizare până la drumuri care leagă două-trei localități. „Cum e posibil ca România să facă proiecte de dezvoltare comună […] dacă tu nu ai capacitate să-ți plătești nici măcar salariile?”, a întrebat el retoric.
Primarul a mai invocat vechimea hărții administrative actuale, care, în esență, se sprijină încă pe Legea nr. 2 din 16 februarie 1968, adoptată în timpul lui Nicolae Ceaușescu, cea care a reînființat județele. „Vremea ne-a trecut de mult. Acum e vremea acțiunii, vremea implementării”, a declarat Boc, convins că o reorganizare ar duce la o folosire mai eficientă a banului public și la costuri de administrare mai mici pe termen lung. Potrivit datelor INS, în 2018 țara avea 2.861 de comune, iar împreună cu orașele și municipiile totalul unităților depășește 3.000.
Ca model, edilul a ales Republica Moldova, pe care a descris-o drept mai avansată în această privință: „Până și Republica Moldova ne-a luat fața”. Comparația se susține în mare parte. Guvernul de la Chișinău a propus o hartă cu 273 de primării și trei regiuni, Nord, Centru și Sud, în locul a circa 900 de primării, iar cele 32 de raioane ar urma să dispară. Autorități moldovene motivează demersul prin fragmentarea excesivă: peste 85% dintre primării administrează localități cu sub 3.000 de locuitori.
Procedura de comasare voluntară a fost suspendată la 1 septembrie 2026, până la primul tur al alegerilor locale din 2027. După acel moment, localitățile care nu s-au unit singure ar intra în reorganizarea stabilită prin lege, iar noua structură ar putea funcționa odată cu scrutinul local din 2027. Pentru Cluj, unde județul are numeroase comune mici în jurul municipiului, miza discuției e una concretă, deși nicio hartă românească nu a fost propusă deocamdată.
Sursă text și foto: Știrile Transilvaniei — articolul original