Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Sportz ENTR Apă și Energie Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Fashion Travel Tech Trends Showcase Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Raed Arafat, atac deosebit de dur la adresa procurorului militar care îi instrumentează dosarul Raed Arafat, atac deosebit de dur la adresa procurorului militar care îi instrumentează dosarul 26 iul. 2026 Ioana Dimitrie • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a lansat duminică un atac deosebit de dur la adresa procurorului militar care îi înstrumentează doarul deschis împotriva sa și care vizează presupune angajări fictive la DSU. Raed Arafat susține că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite, iar apoi și-a construit întregul dosar și a cerut autorizarea instanței pentru cele mai intruzive mijloace de supraveghere.
Cum instanța i-a refuzat autorizarea, procurorul a dispus confiscarea telefoanelor a 13 persoane, obținând pe această cale ceea ce instanța i-a refuzat. Raed Arafat nu detaliază însă care este premisa falsă de la care a pornit procurorul în construirea acestui dosar. „În contextul dosarului penal privind pretinsele angajări fictive la DSU, mă văd nevoit să comunic public o serie de informații de o gravitate deosebită, care au fost recent descoperite in urma verificărilor oficiale efectuate cu privire la crearea și instrumentarea acestui dosar.
Aceste verificări au confirmat că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite. Această constatare demontează fundamentul pe care a fost construit întregul dosar și relevă o modalitate de exercitare a funcției de urmărire penală incompatibilă cu exigențele legii. Pe baza acestor premise artificiale, procurorul a desfășurat timp de peste un an urmărirea penală in rem fără ca persoanele vizate să fie informate și fără ca acestea să își poată exercita drepturile procesuale.
În același timp, aceleași susțineri ale procurorului au fost folosite pentru a obține autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică cu cel mai ridicat grad de intruziune, desfășurate pe o perioadă de aproape șase luni. Escaladarea măsurilor nu s-a oprit aici. Procurorul a solicitat și autorizarea unor percheziții domiciliare împotriva persoanelor cercetate.
Judecătorul de la Curtea de Apel a constatat însă caracterul vădit disproporționat al acestor solicitări și le-a respins. În loc să accepte controlul de legalitate exercitat de instanță, procurorul a dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile aparținând tuturor celor 13 persoane vizate, obținând pe altă cale ceea ce instanța refuzase să încuviințeze. Privite împreună, aceste împrejurări nu reprezintă simple erori de apreciere și nici opțiuni procesuale discutabile.
Ele descriu un mod de exercitare a acțiunii penale caracterizat prin fabricarea premiselor necesare dobândirii competenței, ascunderea urmăririi penale față de persoanele vizate, utilizarea unor susțineri nereale pentru justificarea celor mai intruzive măsuri de supraveghere și încercarea de a ocoli controlul exercitat de instanță. Un asemenea mod de acțiune angajează problema răspunderii procurorului și ridică întrebări fundamentale privind folosirea resurselor judiciare ale statului.