China a sancționat, în săptămâna dinaintea publicării sursei, doi oficiali din state care întrețin relații cu Taiwanul: ministrul comunicațiilor din Paraguay și ministrul de externe din Belize. Motivul invocat de Beijing este că aceștia au vizitat Taipei și s-au întâlnit cu oficiali taiwanezi. Potrivit Financial Times, este un gest fără precedent, îndreptat nu împotriva Taiwanului însuși, ci a partenerilor săi diplomatici, și face parte dintr-o campanie mai largă de izolare a insulei.
Odată cu sancțiunile, Beijingul a avertizat cele 12 state care mai au relații oficiale cu Taipei să nu se lase „manipulate și folosite de forțele separatiste”. Ministerul de Externe taiwanez a condamnat decizia și a transmis că China nu are dreptul să se amestece în relațiile diplomatice ale insulei.
Presiunea se simte și în deplasările oficialilor taiwanezi. În aprilie, Seychelles, Mauritius și Madagascar au blocat zborul care îl ducea pe președintele Lai Ching-te spre Eswatini, un mic regat din sudul Africii. Era prima dată când Taipei a fost nevoit să anuleze o vizită prezidențială în străinătate din cauza accesului refuzat în spațiul aerian. Lai a ajuns totuși în Eswatini luna următoare, zburând, potrivit unor relatări, în secret, cu avionul regelui.
În paralel, China și-a intensificat prezența pe mare, în apele din estul Taiwanului, prin manevre ale navelor pazei de coastă și ale altor nave guvernamentale. Analiștii le încadrează la „zona gri”, adică acțiuni care rămân sub pragul unui conflict armat deschis. În iunie, Ministerul Transporturilor de la Beijing a anunțat o operațiune specială de aplicare a legii pe mare și de cartografiere a fundului mării, cu participarea pazei de coastă, a administrației pentru siguranță maritimă și a biroului de salvare. Atunci, paza de coastă chineză a „inspectat de la distanță”, pentru prima dată, nave aflate în aceste ape. Presa de stat a prezentat operațiunea drept un „model de guvernanță în apropierea țărmului”, menit să arate străinilor că China exercită jurisdicție în zonă, a scris Erik Green, de la International Institute for Strategic Studies.
Pentru William Yang, analist senior pentru Asia de Nord-Est la Crisis Group, toate aceste mișcări sunt „forme ale campaniei de presiune intensificate de Beijing”, care urmărește izolarea internațională a Taiwanului și limitarea relațiilor pe care puterile de mijloc și statele mai mici le au cu Taipei. Miza, spune el, este și una psihologică: Beijingul vrea să „cultive un sentiment de neputință în Taiwan” și să arate în același timp publicului chinez că înaintează spre „unificare”.
Guvernul Partidului Comunist Chinez revendică suveranitatea asupra Taiwanului și a amenințat că va prelua insula prin forță dacă Taipei se opune. Ofensiva diplomatică și exercițiile militare chineze s-au intensificat de când Lai, considerat de Beijing un separatist periculos, a preluat președinția, în 2024.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original