Petrolul Brent a urcat joi, 22 octombrie 2026, cu 3,3%, până la 112,39 dolari pe baril, iar scumpirea a tras în jos bursele de pe ambele maluri ale Atlanticului. Nasdaq 100 a pierdut 1,5% la deschidere, S&P 500 a coborât cu 0,9%, iar indicele european Stoxx 600 a scăzut cu 0,7%. Investitorii jonglează în același timp cu un nou șoc energetic, cu datoriile statelor europene și cu temerile legate de miza uriașă pusă pe inteligența artificială.
Motorul scumpirii este escaladarea din Orientul Mijlociu. Militanții Houthi, susținuți de Iran, și-au intensificat atacurile asupra Arabiei Saudite, iar Statele Unite au decis să retragă o parte din personalul aflat în regat. Cotația se apropie astfel de nivelurile din primele luni ale războiului cu Iranul, potrivit Financial Times. Van Luu, director global pentru strategii de investiții la Russell Investments, avertizează că riscul unei escaladări a revenit în prim-plan și că un petrol scump pe termen lung ar putea relansa presiunile inflaționiste, tocmai când marile economii încearcă să țină sub control costurile de finanțare.
Pe piața obligațiunilor, atenția se îndreaptă spre Franța. Randamentul titlurilor guvernamentale pe zece ani a urcat cu 0,06 puncte procentuale, la 5,06%, după ce miercuri depășise pragul de 5% pentru prima dată din 2002. Un randament mai mare înseamnă un preț mai mic al obligațiunilor și o primă de risc mai ridicată cerută de investitori pentru a împrumuta Parisul. Problemele fiscale și instabilitatea politică alimentează îndoielile privind sustenabilitatea datoriei și capacitatea guvernelor europene de a-și ține deficitele în frâu.
La Wall Street, vânzările au lovit mai ales tehnologia, un sector deja nervos din cauza întrebărilor despre cât de rentabile vor fi investițiile în inteligența artificială. Meta a pierdut 4,9%, pe fondul estimărilor interne care indică nevoia de finanțări de sute de miliarde de dolari în anii următori pentru infrastructura AI. Tesla a scăzut la început cu 3%, dar a recuperat o parte din pierdere după ce a anunțat cheltuieli de capital mai mici decât se aștepta piața, o veste care a ridicat însă semne de întrebare privind ritmul investițiilor în AI și robotică. Acțiunile tehnologice trec prin episoade repetate de volatilitate de la maximele de la începutul lui octombrie, iar nervozitatea s-a extins și pe piața instrumentelor care asigură împotriva riscului de neplată al obligațiunilor emise de aceste companii.
Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, le-a spus miercuri unor investitori, într-o întâlnire privată, că nu vede în boomul AI o problemă sistemică pentru economie. Piața nu pare convinsă deocamdată: cu petrolul aproape de 112 dolari și cu costurile de împrumut ale Franței la cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii, tolerața la risc se subțiază, iar următoarele ședințe vor arăta dacă e vorba de o corecție punctuală sau de începutul unei perioade mai grele.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original