Vândut la vedere în benzinării, magazine de tutun și pe internet, adesea sub formă de capsule, pulbere sau shot-uri „energizante”, kratomul a ajuns una dintre cele mai mari probleme pentru autoritățile sanitare americane. Substanța are o reputație proastă, iar porecla ei, „heroina de benzinărie”, spune destul. Motivul este simplu: în doze mari, produsul acționează asupra acelorași receptori din creier ca opioidele. Asta înseamnă că poate crea dependență și poate fi periculos, mai ales dacă e combinat cu alte droguri sau cu alcool. Iar toate acestea se întâmplă într-o țară care încă se luptă cu una dintre cele mai grave crize a opioidelor din lume.
Kratomul provine din frunzele arborelui Mitragyna speciosa, originar din Asia de Sud-Est. În Thailanda, Malaysia sau Indonezia, frunzele sunt mestecate ori preparate ca ceai de generații întregi, mai ales de muncitorii care aveau nevoie să reziste la oboseală. Efectul depinde mult de doză. În cantități mici, planta funcționează ca un stimulent, cam ca o cafea mai tare. În cantități mari, provoacă sedare, euforie și reduce durerea, adică efectele clasice ale opioidelor. Principalii compuși activi sunt mitraginina și, în concentrații mult mai mici, 7-hidroximitraginina, cunoscută ca 7-OH.
Acest al doilea compus îngrijorează acum cel mai mult autoritățile. Pe piață au apărut produse sintetizate sau concentrate artificial, care conțin mult mai mult 7-OH decât frunza naturală și sunt deci mult mai puternice. Agenția americană pentru medicamente (FDA) a cerut ca 7-OH să fie trecut pe lista substanțelor controlate. Mai multe state americane au luat deja măsuri pe cont propriu, cu interdicții sau restricții. Kratomul nu este aprobat pentru niciun tratament medical în SUA. Cu toate acestea, pentru că se vinde ca „supliment” sau produs „natural”, a scăpat mult timp de controalele aplicate medicamentelor.
Dezbaterea nu e totuși atât de simplă pe cât ar sugera porecla. Milioane de americani folosesc kratom, iar o parte dintre ei spun că i-a ajutat să renunțe la opioidele prescrise sau la heroină ori să-și țină sub control durerile cronice. Organizațiile care îi reprezintă avertizează că o interdicție totală i-ar putea împinge spre piața neagră sau înapoi spre opioide mult mai periculoase, precum fentanilul. De cealaltă parte, medicii și autoritățile vorbesc despre intoxicații, cazuri de dependență și decese în care kratomul a fost găsit în organism, deși de cele mai multe ori alături de alte substanțe.
Cel mai probabil, autoritățile nu vor interzice complet planta, ci vor încerca să separe frunza tradițională de derivatele concentrate, mult mai puternice. Asta ar lovi o industrie care a crescut rapid și care profită de faptul că legislația este diferită de la un stat la altul. Pentru consumatori, problema imediată rămâne aceeași: aceste produse nu sunt reglementate, așa că cine cumpără un pachet de la casa unei benzinării nu poate ști sigur ce conține și în ce cantitate.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original