Proprietarii care și-au ridicat o casă, o mansardă sau o anexă fără autorizație, ori au construit mai mult decât le permitea actul emis de primărie, au acum o șansă rară de a-și pune actele în ordine fără să ia procedura de la capăt. Noul cod al urbanismului introduce autorizația de regularizare, însă condițiile avantajoase sunt valabile doar un an. După acest termen, legalizarea rămâne posibilă pentru o parte dintre construcții, dar va costa de zece ori mai mult.
Avocata Teodora Koletsis, partener în cabinetul Gruia Dufaut & Asociații, a explicat mecanismul la emisiunea ZF Live. Ea a insistat că prevederea nu privește doar marii dezvoltatori. Îi vizează pe toți cei care au „orice fel de construcție” făcută fără acte sau peste limitele autorizate. „Avem o fereastră de timp de un an unde vom putea regulariza orice”, a spus Koletsis. Practic, cine are o problemă de acest fel poate obține o autorizație pentru ceea ce există deja, fără să mai parcurgă circuitul clasic, gândit pentru construcțiile care încă nu au fost ridicate.
Diferența apare după expirarea termenului. Potrivit avocatei, atunci vor mai putea fi regularizate doar construcțiile cu impact redus, adică clădiri de cel mult P+1 și maximum 150 de metri pătrați, aflate în afara zonelor protejate și a celor cu monumente istorice. Și pentru acestea, prețul va fi de zece ori mai mare. Mesajul legiuitorului e cât se poate de clar: cine amână nu doar că plătește mai mult, dar riscă să rămână cu o construcție care nu mai poate fi legalizată deloc.
Miza e mai mare decât pare. În România, construcțiile ridicate „pe cuvânt” sunt o realitate veche, de la etajele adăugate peste noapte la extinderile din curțile de la țară. Proprietarii le plătesc de obicei abia când vor să vândă, să ipotecheze sau să racordeze clădirea la utilități. Termenul scurt și penalitatea mare urmăresc să scoată la lumină cât mai multe dintre aceste situații, ceea ce ar aduce și mai multă ordine în evidențele primăriilor. Pentru proprietari, calculul e simplu: costul de acum e mic comparativ cu cel de peste un an, iar un imobil cu acte în regulă se vinde și se finanțează mult mai ușor.
Excepțiile legate de zonele protejate contează mult în județul Sibiu. Aici, centrul istoric al municipiului și numeroasele sate cu patrimoniu săsesc intră în categoria locurilor unde, după expirarea ferestrei de un an, regularizarea nu va mai fi posibilă. Pentru cei care au intervenit fără acte asupra unor clădiri din astfel de zone, anul care urmează ar putea fi singura ocazie reală de a intra în legalitate.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original