România a încheiat anul 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 7,8% din PIB, potrivit datelor publicate miercuri, 21 octombrie 2026, de Eurostat. Țara noastră este urmată de Polonia (7,2%), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%), iar un total de 11 state membre au depășit sau au atins pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile europene.
Cifrele fac parte din a doua notificare din 2026 privind procedura de deficit excesiv (EDP), în care statele membre raportează datele pentru perioada 2022-2025. România se află în această procedură din 2020. În prima notificare, din aprilie, Eurostat indica pentru anul trecut un deficit de 7,9% din PIB, deci revizuirea este minoră. Tendința este totuși una de ajustare față de 2024, când deficitul a fost de 9,2%, dar peste nivelul de 6,6% din 2023.
Datoria guvernamentală a României a continuat însă să crească rapid: 58,9% din PIB la finalul lui 2025, față de 54,6% în 2024 și 49,4% în 2023. În trei ani, ponderea a urcat cu aproape zece puncte procentuale, ceea ce o apropie de pragul de 60% din PIB, considerat reper în regulile fiscale ale UE. Produsul Intern Brut a fost de 1.929,930 miliarde lei în 2025, de la aproape 1.767 miliarde lei în 2024 și 1.587 miliarde lei în 2023.
Doar patru state au încheiat anul cu excedent: Cipru (3,6% din PIB), Danemarca (2,9%), Grecia (2%) și Portugalia (0,7%). Pe partea datoriei, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Estonia (24%), Luxemburg (26%) și Danemarca (27,2%), în timp ce Grecia (145,4%), Italia (136,7%), Franța (115,7%), Belgia (108,1%) și Spania (100,5%) conduc clasamentul îndatorării. În total, 12 state membre depășesc 60% din PIB.
La nivel european, datoria a crescut în zona euro de la 86,6% la 87,7% din PIB, iar în ansamblul UE de la 80,3% la 81,5%. Cheltuielile guvernamentale au reprezentat 49,8% din PIB în zona euro și 49,4% în UE, iar veniturile 46,8%, respectiv 46,3%. Ambele ponderi au crescut față de 2024.
Sursă text și foto: Aradon — articolul original