România are din marți, 20 octombrie 2026, un guvern în care social-democrații dețin 12 dintre cele 18 portofolii, iar premierul, independentul Luca Niculescu, pornește la drum cu foarte puține pârghii reale de control asupra echipei sale. Cabinetul a primit votul Parlamentului după o criză politică de aproape șase luni și sub amenințarea alegerilor anticipate, într-un moment în care presiunea deficitului bugetar lasă puțin loc de manevră.
Niculescu, în vârstă de 55 de ani, fost jurnalist și ambasador în Franța, nu a avut niciun cuvânt de spus la alegerea miniștrilor PSD. Aceștia au fost anunțați de liderul partidului, Sorin Grindeanu, după o ședință a conducerii social-democrate. Grindeanu, deși nu face parte din Guvern, a ținut imediat după vot o conferință de presă în care a trasat sarcinile Executivului. Portofoliile grele rămân sub controlul PSD, cu excepția Finanțelor, unde continuă Alexandru Nazare. Singurul sprijin clar al premierului pare să fie președintele Nicușor Dan, care a insistat să existe un independent în fruntea Guvernului.
Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat la B1TV că adevăratul șef al miniștrilor PSD va fi vicepremierul Marian Neacșu, pentru că „are și componenta executivă și are și componenta politică pe care premierul nu o are”.
Prima miză a noului Guvern este încrederea investitorilor și a agențiilor de rating. România a evitat până acum, la limită, categoria „junk”. „Am trecut de trei agenții de rating cu bine, dar foarte la limită”, a spus Niculescu în prima sa conferință, precizând că agențiile revin într-o nouă vizită la începutul lui 2027. Orice semnal de ezitare fiscală poate scumpi și mai mult împrumuturile statului.
Programul de guvernare mizează pe reducerea deficitului prin colectare mai bună, combaterea evaziunii și limitarea cheltuielilor ineficiente, fără renunțarea la investițiile publice. Întrebat despre scăderea TVA sau indexarea pensiilor, premierul a răspuns doar că trebuie să se uite întâi pe cifre. Răspunsul sugerează că unele promisiuni ar putea fi amânate, mai ales că deficitul este greu de redus fără decizii nepopulare privind cheltuielile, taxele sau ritmul de creștere a unor venituri. Chiar în audierile din Parlament s-a exprimat îndoiala că taxele actuale pot fi păstrate odată cu reducerea deficitului.
Sursă text și foto: Ziar de Arad — articolul original