Parlamentul a votat marți, 20 octombrie 2026, învestitura Guvernului condus de Luca Niculescu, prin care ar urma să se încheie un interimat de peste cinci luni și un blocaj politic care a ținut pe loc decizii importante. Premierul desemnat, care a acceptat mandatul ca independent, a venit în plen cu un program centrat pe finanțe publice, sprijin social, energie și relansarea producției interne.
Niculescu și-a început discursul cu un avertisment: România „nu mai are timp de pierdut”, iar în ultimele luni lumea s-a schimbat rapid, în timp ce la București deciziile au stat pe loc. Efectele, a spus el, se văd direct în facturi, în șantiere oprite și în nesiguranța locurilor de muncă. Problema, în opinia sa, depășește zona bugetară: țara traversează „o criză a modelului său de dezvoltare”.
Pe partea de finanțe, viitorul Guvern promite să continue consolidarea fiscală și să respecte angajamentele privind reducerea deficitului, fără a lovi nivelul de trai. Premierul a invocat datoria publică, ajunsă peste 60% din PIB, și a susținut că statul își va tăia mai întâi propriile cheltuieli și risipa din agenții și companii de stat, înainte de a cere ceva în plus contribuabililor. Nicio cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor. Pentru pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile lovite de costul energiei, Niculescu a anunțat măsuri de sprijin, fără să detalieze, în partea de discurs disponibilă, forma sau valoarea lor.
Prima listă de urgențe cuprinde rectificarea bugetară fără majorarea deficitului, bugetul pentru 2027, securitatea energetică pe timpul iernii și finalizarea PNRR fără pierderi de fonduri. În zona economică, premierul desemnat a spus că cota unică de impozitare rămâne, iar impozitul minim pe cifra de afaceri va fi eliminat. Vor veni, de asemenea, scheme de relansare pentru producția din România.
Niculescu a argumentat că modelul bazat pe consum alimentat de importuri și împrumuturi a ajuns la limită: datoria nu poate înlocui productivitatea, iar fondurile europene nu pot acoperi la nesfârșit lipsa investițiilor private. Pentru proiectele strategice de peste 100 de milioane de euro, el propune coordonare la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, cu un punct unic de contact, un manager de caz și un calendar de implementare.
Sursă text și foto: Express de Banat — articolul original