România are, de marți, 20 octombrie 2026, un guvern nou, după o criză politică de aproape șase luni, dar puterea reală pare să stea în altă parte decât la Palatul Victoria. Luca Niculescu, 55 de ani, fost jurnalist și ambasador în Franța, preia funcția de premier ca independent, în fruntea unui Cabinet în care PSD controlează 12 din cei 18 miniștri. Parlamentul i-a dat votul de învestitură sub amenințarea alegerilor anticipate.
Miniștrii social-democrați nu au fost aleși de premier. Lista a fost anunțată de liderul PSD, Sorin Grindeanu, după o ședință a conducerii partidului, iar tot el a ieșit în fața presei imediat după vot și a trasat sarcinile Executivului, deși nu face parte din el. Portofoliile grele rămân la PSD, cu excepția Finanțelor, unde continuă Alexandru Nazare. Singurul sprijin clar al lui Niculescu este președintele Nicușor Dan, care a insistat să aibă un independent în fruntea guvernului.
Fostul președinte Traian Băsescu citește situația la fel de sec. La B1TV, el a spus că adevăratul șef al miniștrilor PSD va fi vicepremierul Marian Neacșu, pentru că „are și componenta executivă și are și componenta politică pe care premierul nu o are”.
Cea mai grea problemă a noului guvern nu e însă de natură politică, ci aritmetică. Deficitul bugetar rămâne la cote critice, iar orice semn de ezitare fiscală poate scumpi împrumuturile statului. România a evitat până acum intrarea în categoria „junk”, dar la limită. „Am trecut de trei agenții de rating cu bine, dar foarte la limită”, a recunoscut Niculescu la prima sa conferință, anunțând că agențiile revin la începutul anului 2027. Practic, guvernul are câteva luni să arate că are un plan credibil.
Programul de guvernare mizează pe o colectare mai bună a taxelor, combaterea evaziunii și tăierea cheltuielilor ineficiente, fără sacrificarea investițiilor publice. Întrebat dacă scăderea TVA sau indexarea pensiilor rămân pe masă, premierul a răspuns doar că trebuie să se uite întâi pe cifre. Răspunsul sugerează că unele promisiuni vor fi amânate. În audierile din Parlament s-a pus de altfel la îndoială că se pot menține taxele actuale și, în același timp, reduce deficitul fără măsuri nepopulare. Iar un premier fără pârghii față de majoritatea miniștrilor va avea greu să le impună.
Sursă text și foto: Ziarul de Timiș — articolul original