Viitorul Guvern vrea să investească masiv în producția de energie, dar să fie mult mai prudent la infrastructura de transport. Siegfried Mureșan a prezentat sâmbătă, la conferința de presă despre programul de guvernare, prioritățile pentru energie, transporturi și agricultură. Pe listă sunt reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, centralele de la Mintia și Iernut și prima concesiune pentru parcuri eoliene în largul Mării Negre. La drumuri și căi ferate, în schimb, mesajul a fost că nu se mai semnează niciun contract pentru care banii nu sunt deja asigurați.
În energie, programul pune accent pe securitatea energetică și pe creșterea capacității de producție. Proiectele de la Cernavodă, Mintia și Iernut vin din mandatele anterioare, iar Mureșan le-a prezentat drept lucrări care trebuie continuate sau accelerate, nu drept inițiative noi. Programul mai include investiții în stocarea energiei în baterii. Pe măsură ce în rețea intră tot mai multă energie solară și eoliană, care variază de la o oră la alta, sistemul are nevoie de capacități care să preia surplusul și să îl livreze atunci când producția scade. Concesiunea offshore ar urma să stabilească perimetrele din Marea Neagră în care investitorii pot instala turbine în larg. România ar intra astfel pe un segment în care nu are încă niciun proiect funcțional.
La transporturi, Mureșan a rezumat abordarea într-o frază: „Terminăm ce am început. Niciun contract nu se semnează fără sursă de finanțare.” Cifrele pe care le-a dat arată de ce: proiectele depuse însumează aproape 490 de miliarde de lei, iar programul european din care ar trebui plătite are la dispoziție aproximativ 40 de miliarde. Proiectele cer deci de peste zece ori mai mulți bani decât există. Asta înseamnă că multe dintre ele vor fi amânate sau abandonate. Localitățile și firmele de construcții care așteptau semnarea contractelor sunt cele mai expuse. Pe de altă parte, abordarea ar putea reduce numărul șantierelor începute și blocate ani la rând din lipsă de bani, o problemă cunoscută a infrastructurii românești.
Pentru fermieri, anunțul principal este un mecanism de compensare a pierderilor cauzate de secetă, făcut împreună cu Banca Mondială. „Din primăvara anului 2027 vom avea un mecanism de compensare a pierderilor din secetă”, a spus Mureșan. După mai mulți ani secetoși, despăgubirile au fost acordate de regulă prin măsuri de urgență, decise de la an la an. Un mecanism permanent le-ar da fermierilor mai multă predictibilitate. Programul mai prevede eticheta „100% RO”, prin care produsele românești să fie recunoscute mai ușor în magazine.
Prima urgență a noului Executiv va fi însă PNRR. Mureșan a promis că, „în primele săptămâni de mandat”, Guvernul va încheia negocierile cu Comisia Europeană pentru ultimele fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență. Presiunea e mare, pentru că PNRR se apropie de final, iar banii nerevendicați la timp se pierd. După aceea, atenția se va muta pe fondurile europene disponibile până în 2027. Planurile din energie și transporturi depind în mare măsură de acești bani, astfel că reușita programului va depinde de cât de repede reușește Guvernul să îi atragă.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original