Luca Niculescu, fost jurnalist și ambasador al României în Franța, în vârstă de 56 de ani, a preluat marți, 20 octombrie 2026, șefia unui Guvern în care social-democrații dețin 12 din cele 18 portofolii, deși premierul este independent. Cabinetul vine la capătul unei crize politice de aproape șase luni și are de gestionat un deficit bugetar care rămâne la cote critice, cu o marjă de manevră politică foarte îngustă.
Votul de încredere din Parlament a fost obținut sub amenințarea alegerilor anticipate. Ministerele grele rămân sub control PSD, cu excepția Finanțelor, unde continuă Alexandru Nazare. Lista miniștrilor social-democrați a fost anunțată de liderul partidului, Sorin Grindeanu, după o ședință a conducerii PSD, fără ca Niculescu să aibă vreun cuvânt de spus. Grindeanu, care nu face parte din Guvern, a ținut imediat după vot o conferință de presă în care a trasat sarcinile Executivului.
Singurul sprijin sigur al premierului pare să fie președintele Nicușor Dan, care a insistat să aibă un independent în fruntea Guvernului. Fostul președinte Traian Băsescu a estimat, la B1TV, că adevăratul șef al miniștrilor PSD va fi vicepremierul Marian Neacșu, pentru că „el are și componenta executivă și are și componenta politică pe care premierul nu o are”.
Prima miză este încrederea investitorilor și a agențiilor de rating. România a evitat până acum, la limită, retrogradarea la categoria „junk”. „Am trecut de trei agenții de rating cu bine, dar foarte la limită”, a spus Niculescu la prima conferință de presă, anunțând că agențiile revin în evaluare la începutul anului 2027. Orice semnal de incoerență fiscală ar putea scumpi împrumuturile pe care statul le contractează pentru cheltuielile curente.
Despre promisiunile populare, premierul a fost prudent. Întrebat dacă TVA poate scădea sau dacă pensiile vor fi indexate, el a răspuns că trebuie să analizeze mai întâi cifrele. Programul de guvernare mizează pe o colectare mai bună a taxelor, pe combaterea evaziunii și pe limitarea cheltuielilor ineficiente, fără a renunța la investițiile publice. Doar că reducerea deficitului va cere, aproape sigur, decizii nepopulare la capitolul cheltuieli, taxe sau creșterea unor venituri, iar în audierile din Parlament s-a pus deja la îndoială că se pot păstra taxele actuale și, în același timp, reduce deficitul. Rămâne de văzut cât din program rezistă ciocnirii dintre cifre și interesele de partid.
Sursă text și foto: Știri de Brașov — articolul original