România are din marți, 20 octombrie 2026, un nou Guvern condus de premierul independent Luca Niculescu, în care social-democrații controlează 12 dintre cei 18 miniștri. Cabinetul a primit votul de încredere al Parlamentului după o criză politică de aproape șase luni, iar noul prim-ministru, în vârstă de 55 de ani, fost jurnalist și ambasador în Franța, preia mandatul fără să aibă pârghii reale de control asupra echipei sale.
Miniștrii PSD au fost anunțați de liderul partidului, Sorin Grindeanu, după o ședință a conducerii formațiunii, fără ca Niculescu să aibă vreun cuvânt de spus. Grindeanu, care nu face parte din Guvern, a ținut imediat după votul din Parlament o conferință de presă în care a trasat sarcinile Executivului. Portofoliile importante rămân sub control social-democrat, cu excepția Finanțelor, unde continuă Alexandru Nazare. Singurul aliat declarat al premierului este președintele Nicușor Dan, care a insistat să fie numit un independent în fruntea Guvernului.
Fostul președinte Traian Băsescu a spus, la B1TV, că adevăratul șef al miniștrilor PSD va fi vicepremierul Marian Neacșu. „Neacșu va fi șeful real al miniștrilor pentru că el are și componenta executivă și are și componenta politică pe care premierul nu o are”, a afirmat Băsescu. Împărțirea puterii pare astfel clară încă de la început: premierul oferă imaginea de independență, iar partidul își păstrează controlul asupra ministerelor.
Prima miză a Guvernului este economică. Deficitul bugetar rămâne la cote critice, iar orice semnal de ezitare fiscală poate scumpi împrumuturile statului. România a evitat până acum, la limită, retrogradarea la categoria „junk”. „Am trecut de trei agenții de rating cu bine, dar foarte la limită”, a spus Niculescu în prima sa conferință, adăugând că agențiile revin în evaluare la începutul anului 2027.
Programul de guvernare vizează reducerea deficitului prin colectare mai bună, combaterea evaziunii și limitarea cheltuielilor ineficiente, fără a renunța la investițiile publice. Întrebat dacă mai sunt posibile scăderea TVA sau indexarea pensiilor, premierul a răspuns doar că trebuie să se uite pe cifre înainte de a decide. Răspunsul sugerează că unele promisiuni politice ar putea fi amânate, mai ales că în audierile din Parlament a fost pusă la îndoială chiar posibilitatea de a menține taxele actuale și de a reduce în același timp deficitul.
Sursă text și foto: Ziarul de Timiș — articolul original