Guvernul condus de Siegfried Mureșan vrea un Parlament mai mic cu aproximativ 60 de locuri. Programul de guvernare prevede ca numărul de deputați și senatori să fie recalculat după datele recensământului din 2021, păstrând actualul sistem electoral. Rezultatul ar fi o scădere de circa 13%, de la 465 de parlamentari la aproximativ 405. Pe hârtie, schimbarea pare mai degrabă tehnică. Politic însă, atinge o temă pe care partidele o tot promit și o tot amână de aproape două decenii.
Mecanismul e simplu. În România, numărul aleșilor e legat de populație prin norma de reprezentare, adică numărul de locuitori care revin unui mandat. Recensământul din 2021 a arătat că populația țării a scăzut sensibil față de deceniul anterior, sub efectul emigrației și al declinului natural. Dacă norma se aplică la cifrele reale, forul legislativ se micșorează singur, fără ca regulile de vot să fie redesenate. Tocmai de aceea varianta e comodă pentru guvern: nu redeschide discuția despre sistemul electoral, care a produs mereu tensiuni între partide, și se poate apăra ușor ca o simplă actualizare la realitatea demografică.
Oricât de ambițioasă ar suna, propunerea rămâne mult sub ce au cerut românii acum aproape 17 ani. În 2009, la referendumul inițiat de președintele de atunci, Traian Băsescu, alegătorii au votat pentru un Parlament de cel mult 300 de membri. Votul n-a fost pus niciodată în practică. Fiecare legislatură a găsit motive să-l lase deoparte, iar subiectul a revenit periodic în campanii, de obicei fără urmări.
Momentul contează. Un guvern proaspăt instalat are nevoie de gesturi vizibile, iar un Parlament mai mic și mai ieftin e o măsură populară, într-o perioadă în care costurile statului și încrederea scăzută în clasa politică domină dezbaterea publică. Rămâne de văzut cât ar economisi concret măsura. Lefurile și cheltuielile a 60 de parlamentari contează mai mult simbolic decât în bugetul public.
Adevăratul test va fi chiar în Parlament. Legea electorală trebuie votată de cei ale căror locuri ar dispărea, iar asta a blocat până acum orice tentativă de reducere. Partidele mici și parlamentarii din circumscripțiile care au pierdut cei mai mulți locuitori au cel mai mult de pierdut. Dacă inițiativa trece, noua formulă s-ar aplica cel mai probabil la următoarele alegeri parlamentare. Dacă nu, promisiunea ajunge lângă referendumul din 2009, printre angajamentele pe care politicienii le invocă des și le respectă rar.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original