Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost „o experiență traumatizantă” pentru România, dar și un semnal de alarmă pentru restul democrațiilor europene, a declarat marți, 20 octombrie 2026, la București, Marta Cartabia, președinta Comisiei de la Veneția. Oficialul european a vorbit în cadrul Rule of Law Forum despre riscurile pe care rețelele sociale și algoritmii le pun în fața proceselor electorale.
Potrivit Martei Cartabia, în cazul României a existat un risc real ca alegătorii să nu își poată exprima liber opțiunea. Ea a ținut să precizeze însă că raportul elaborat ulterior de Comisia de la Veneția nu a judecat direct decizia Curții Constituționale. Documentul a fixat, mai degrabă, principii generale, valabile și pentru alte state care se confruntă cu amenințări la adresa integrității scrutinului. Concluzia ei: ceea ce s-a întâmplat aici se poate repeta oriunde.
Întrebată cum poate fi recâștigată încrederea oamenilor în instituții după un asemenea episod, Cartabia a spus că nu există soluții rapide. Autoritățile trebuie să explice public de ce iau decizii importante, iar convingerea lor că au procedat corect nu ajunge. Cetățenii trebuie să poată înțelege motivele din spatele unei hotărâri, a mai arătat ea.
Cealaltă temă majoră a intervenției a fost puterea platformelor digitale. Oficialul european a vorbit despre forme noi de influență, create de algoritmi, care pot modela opinia publică și chiar afecta corectitudinea alegerilor. A descris perioada actuală drept dificilă pentru democrație, o „răscruce culturală”, marcată de ascensiunea partidelor populiste și de schimbarea modului în care oamenii se informează și comunică.
La același eveniment, președintele Nicușor Dan a atras atenția asupra capacității rețelelor sociale de a mobiliza rapid și ieftin un număr foarte mare de voci, în stare să acopere opinii legitime. El a legat problema de principiul „o persoană, o voce, un vot”. Alegerile din 2024 din România rămân astfel un reper în dezbaterile europene despre securitate electorală și despre felul în care democrațiile pot răspunde influenței din mediul online.
Sursă text și foto: Contează — articolul original