Franța a trecut printr-un weekend de violențe urbane, în noaptea de sâmbătă, 17, și duminică, 18 octombrie 2026, cu jafuri în Paris, Marsilia, Bordeaux și alte orașe. Pagubele și furturile sunt estimate la câteva sute de milioane de dolari, iar aproximativ 2.400 de persoane au fost arestate. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, și-a prezentat demisia, invocând eșecul poliției de a stăpâni revoltele.
La Limoges, primăria, o clădire care trecuse intactă prin cele două războaie mondiale, a fost grav avariată de un incendiu, iar turnul cu ceas s-a prăbușit. Luni, 19 octombrie, premierul Sébastien Lecornu a vorbit despre „o situație dezastruoasă” și a spus că lucrurile trebuie numite pe nume. Într-o analiză despre protestele care zguduie țara de săptămâni, CNN observă că premierul, dacă are ceva de reproșat, a ales chiar un limbaj prea moderat.
Explozia din weekend vine după o perioadă lungă de agitație în școli. Elevii protestează de la începutul semestrului de toamnă împotriva stării precare a unităților de învățământ, a lipsei profesorilor și a perspectivelor slabe de angajare. În acest val au fost făcute peste 6.000 de arestări, iar peste 100 de școli au fost avariate. Pentru weekendul viitor sunt anunțate noi demonstrații, iar sindicatele pregătesc greve în noiembrie.
Reacția politică nu a liniștit lucrurile. Președintele Emmanuel Macron a condamnat violența într-un discurs televizat duminică, dar, notează CNN, nu a propus măsuri și nu a preluat inițiativa. A avertizat doar că unii politicieni ar putea exploata haosul, după care a plecat într-o vizită de trei zile în statele din Golf. Lecornu a dat și el replica în disputa cu stânga: către Jean-Luc Mélenchon, care a acuzat guvernul că „deschide ușa haosului” prin modul în care menține ordinea, a spus că nu poți cere oprirea violenței și, în același timp, să oferi scuze celor care o comit.
Miza depășește străzile. Țara intră într-o iarnă a nemulțumirilor înaintea prezidențialelor din primăvara viitoare, iar Marine Le Pen, candidata Reunirii Naționale, conduce în sondaje. Ea a încercat să ducă dezbaterea spre tema migrației. Cu un guvern care se acuză reciproc cu opoziția, un șef de stat absent din țară și un ministru de Interne care vrea să plece, protestele școlarilor riscă să devină terenul pe care se joacă bătălia electorală.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original