Sorin Grindeanu, președintele PSD, a anunțat marți, 20 octombrie 2026, în plenul reunit al Parlamentului, că social-democrații vor vota Guvernul condus de Luca Niculescu, dar că nu își asumă moștenirea cabinetului Bolojan. Discursul, ținut chiar înaintea votului de învestitură, a fost un atac frontal la adresa celor doi parteneri din fosta coaliție, PNL și USR, de la care liderul PSD cere explicații și, în cazul liberalilor, sprijin pentru noua formulă.
„Guvernul Bolojan pleacă. Dar factura guvernării sale rămâne pe masa românilor”, a spus Grindeanu, adăugând că parlamentarii trebuie să aleagă între a lăsa țara „blocată în criza și haosul de dreapta” și a încerca să o scoată de acolo. Potrivit lui, PSD a ales „responsabilitatea” și votează Guvernul Niculescu pentru o schimbare de direcție, dar nu va „administra eșecul” predecesorilor. Dimpotrivă, promite să îl expună public „din prima zi”.
USR a primit cele mai dure vorbe. Grindeanu a vorbit despre un partid venit la guvernare cu discursuri despre reformă, competență și integritate, care pleacă „cu un lider condamnat” și cu o agendă publică dominată de ură. A enumerat apoi dosare pe care le atribuie USR: șantierul din Mangalia, Sadu, Romaero și contractele pe programul SAFE, toate numite „jaf”. Liderul social-democrat a promis că fiecare contract și fiecare decizie vor fi puse sub lupa transparenței, „leu cu leu”. Acuzațiile îi aparțin, iar sursa nu menționează probe sau reacții din partea USR.
Către liberali, tonul a fost altul, deși nu mai puțin tăios. Grindeanu le-a amintit că sunt la guvernare de șapte ani fără să fi câștigat vreodată alegerile și că patru premieri PNL au ajuns la putere cu voturile PSD. Social-democrații au fost, a spus el, „un fel de Crucea Roșie” pentru liberali, inclusiv prin liste comune care au salvat sigla istorică a PNL. Acum, a cerut el, „a venit momentul să întoarceți acel sprijin”, adică PNL să voteze Guvernul și să își asume răspunderea pentru ce face.
Premierului desemnat i-a cerut un audit al finanțelor publice, cu o radiografie sinceră a bugetului: câți bani sunt, ce facturi nu au fost plătite și ce investiții stau blocate. Abia pe baza lor, a argumentat Grindeanu, se pot lua măsuri. Miza depășește Bucureștiul, fiindcă plățile restante și proiectele înghețate se resimt și în administrațiile locale din Cluj și din restul Transilvaniei, dependente de fonduri și de investiții de la centru.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original