Germania ar putea atrage investiții de până la 4.100 de miliarde de euro până în 2035, în inteligență artificială, energie și apărare, dar suma este un scenariu condiționat de reforme, nu o promisiune fermă. Estimarea aparține inițiativei Made for Germany, care reunește 147 de companii și investitori, între care Siemens și Deutsche Bank, și a fost prezentată marți, 20 octombrie 2026, la summitul Invest in Germany de la Berlin. Mediul de afaceri spune clar că banii vin doar dacă se reduc costurile și birocrația.
Cancelarul Friedrich Merz a încercat în fața a circa 200 de lideri din business să-i convingă că cea mai mare economie europeană poate ieși din anii de stagnare. Angajamentele concrete ale companiilor participante depășesc 850 de miliarde de euro până în 2028, după investiții de peste 200 de miliarde realizate în 2025. Distanța dintre aceste sume și cele 4.100 de miliarde arată cât de mult depinde planul de deciziile politice.
Strategia guvernului se sprijină pe relaxarea regulilor fiscale din martie 2025. Aceasta a scos o parte din cheltuielile militare de sub limitele constituționale privind împrumuturile și a deschis drumul unui fond de infrastructură de 500 de miliarde de euro, din care 100 de miliarde sunt rezervate investițiilor legate de climă. Ideea e ca banii publici să tragă după ei capital privat, însă prețul se vede în datorie: potrivit proiecțiilor autorităților germane, aceasta ar urca de la 62,8% din PIB în 2025 la peste 78% în 2030, iar deficitul bugetar ar depăși 5% din PIB anul viitor.
Primele proiecte vizează infrastructura energetică și digitalizarea industriei. Grupul de investiții Brookfield intenționează să direcționeze zeci de miliarde de euro spre Germania în următorii cinci ani, iar guvernul a anunțat un parteneriat cu Nvidia pentru extinderea inteligenței artificiale în industrie. Aproximativ 12 companii germane, printre ele Siemens și Audi, ar urma să participe la inițiative dedicate roboticii, producției industriale și conducerii autonome.
Miza politică e la fel de mare ca cea economică. Merz vine după rezultatele slabe ale creștin-democraților în mai multe alegeri regionale, pe fondul ascensiunii partidului Alternativa pentru Germania, iar marja de manevră pentru măsuri nepopulare se îngustează. Cancelarul a spus că vrea să continue reformarea sistemului de pensii și a pieței muncii, tocmai tipul de schimbări care decid dacă potențialul de 4.100 de miliarde se transformă în proiecte reale sau rămâne o cifră de summit.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original