Premierul Ungariei, Péter Magyar, a dat România drept exemplu negativ în Parlamentul de la Budapesta, marți, 20 octombrie 2026, când a explicat de ce țara sa trebuie să taie urgent din cheltuieli și să lupte cu corupția. „Exemplele Franței și României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a spus liderul de la Budapesta, potrivit Reuters. Remarca sună ca o critică directă la adresa felului în care București a gestionat banii publici, într-un moment în care autoritățile române încearcă să-și stabilizeze bugetul.
Cifrele dau, de altfel, o parte de dreptate comparației. Potrivit prognozei Comisiei Europene din mai 2026, deficitul României ar urma să fie de 6,2% din PIB anul acesta, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru 2027, estimarea este de 5,8%, cu mult peste pragul de 3% impus de regulile fiscale europene. Ungaria pornește de la un nivel apropiat, de circa 7,5% în 2026, dar își propune să coboare la 4,9% în 2027, sub 5,3%, cât estimaseră anterior analiștii consultați de Reuters.
Planul lui Magyar are însă și o componentă politică delicată: deficitul ar trebui redus fără ca guvernul să renunțe la promisiunile electorale. Bugetul pe 2027 prevede noi cheltuieli sociale de peste 2.000 de miliarde de forinți, adică aproximativ 6,2 miliarde de dolari. Sunt incluse majorări de pensii de 449 de miliarde de forinți, creșteri salariale de 677 de miliarde pentru bugetari, dublarea alocațiilor familiale și reduceri de taxe pentru peste două milioane de oameni cu venituri mici.
Banii ar urma să vină din mai multe surse: un impozit pe avere, taxe mai mari pentru companiile energetice și majorarea impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru firmele cu cifră de afaceri anuală de peste 500 de milioane de euro. Premierul mizează și pe economii echivalente cu 1,5% din PIB din reducerea corupției și a risipei din sectorul public, la care se adaugă 1,4 puncte procentuale din eliminarea unor cheltuieli electorale și a măsurilor temporare ale fostului guvern Orbán. În total, Magyar vorbește despre o îmbunătățire a balanței fiscale cu aproximativ patru puncte procentuale, din care 2,6 merg la reducerea deficitului, iar restul la promisiunile din campanie.
Miza finală este moneda euro. Guvernul ungar vrea să aducă deficitul sub 3% din PIB până în 2030, iar analiștii cred că aderarea la zona euro ar putea deveni posibilă în 2032 sau 2033. Anunțul țintei bugetare a fost primit bine de piețe, forintul înregistrând o apreciere.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original