Aproape jumătate dintre tinerii din România au dat deja peste mesaje ostile sau degradante pe internet, iar specialiștii avertizează că un singur comentariu jignitor ori o fotografie scoasă din context poate ajunge să umilească un copil în fața a sute de oameni, fără ca agresorul să apară vreodată în curtea școlii. Datele vin dintr-un raport al Comisiei Europene: 48,2% dintre românii cu vârste între 16 și 24 de ani au fost expuși la astfel de mesaje, iar 56,6% au întâlnit informații false sau îndoielnice.
Cifrele nu spun însă totul. A vedea un mesaj agresiv nu înseamnă automat a fi victima bullyingului, iar diferența contează: expunerea la conținut toxic e răspândită, în timp ce hărțuirea presupune o țintă anume. Tocmai de aceea, spun specialiștii, părinții au nevoie mai degrabă de dialog decât de panică.
Contextul e dat și de timpul petrecut în fața ecranelor. Un Eurobarometru făcut pe peste 26.000 de adolescenți europeni arată că aceștia stau în medie patru ore și jumătate pe zi online în zilele de școală, iar în weekend depășesc șase ore. Aproximativ un sfert au dat peste conținut problematic, inclusiv discursuri care incită la ură. Mai e o nepotrivire: părinții cred că cei mici petrec în fața ecranelor cu peste o oră mai puțin decât declară chiar copiii, deci supravegherea se face adesea pe o imagine incompletă.
Perioada cea mai delicată ar fi între 9 și 12 ani. Specialiștii reuniți la ParentED Fest, la București, au explicat că atunci copiii încep să-și gestioneze mai independent viața digitală. Autonomia aceasta cere reguli clare, dar mai ales o relație în care minorul simte că poate povesti acasă ce a văzut, ce a citit sau ce l-a speriat, fără teama de pedeapsă ori de confiscarea telefonului.
Subiectul are și o dimensiune politică europeană. 92% dintre cetățenii UE consideră că protecția copiilor și a tinerilor online ar trebui să fie o prioritate, iar Comisia Europeană și-a intensificat demersurile pentru siguranța minorilor pe internet.
Sursă text și foto: Ziarul Clujean — articolul original