Conducerea Consiliului Județean Cluj spune că Aeroportul Internațional Cluj poate ajunge la 10 milioane de pasageri până în 2045 și că primul zbor transatlantic, spre New York, ar putea fi operat în aproximativ trei ani. Declarațiile aparțin președintelui CJ Cluj, Alin Tișe, și au fost făcute public luni, 19 octombrie 2026. Planul se sprijină pe trei investiții: devierea Someșului, prelungirea pistei de la 2,1 la 3,5 kilometri și construirea unui terminal nou.
Calendarul propus de Tișe începe în 2027, după devierea râului, când ar urma să pornească lucrările la noua pistă. De acolo, spune el, ar mai fi nevoie de circa trei ani până la o cursă Cluj – New York, pe care autoritățile județene afirmă că o pregătesc deja. Președintele CJ recunoaște că ideea sună încă a „poveste frumoasă”, însă insistă că are acoperire în proiectele pe care județul le derulează.
Aeroportul, aflat în proprietatea Consiliului Județean, a crescut de la 10.000 de pasageri în urmă cu două decenii la 3,5 milioane în 2026, potrivit lui Tișe. El atribuie evoluția investițiilor făcute din bani locali și europeni, mai puțin din fonduri guvernamentale. Pragul de 3 milioane a fost atins pentru al patrulea an, însă pentru 2026 conducerea aeroportului cere prudență: unele companii aeriene își reduc capacitățile, iar contextul economic și concurența pun presiune pe trafic, așa că se estimează un număr de pasageri similar cu cel de anul trecut.
Tișe a criticat și felul în care sunt finanțate aeroporturile din țară. În opinia lui, statul a sprijinit prin mecanisme indirecte, cum ar fi asociații sau fundații, aeroporturi locale care nu se pot susține singure, în unele cazuri cu sume de până la 200 de milioane de euro. Ar fi nedrept, a argumentat el, ca banii tuturor locuitorilor să meargă spre astfel de proiecte, în loc să fie direcționați către un aeroport regional care se autofinanțează. Reproșul lui vizează o politică de „gândire localistă”, cu tendința de a ridica un aeroport în fiecare județ.
Pe lângă extinderea infrastructurii, județul se declară dispus să subvenționeze rute. Tișe a spus, pentru Transilvania Business, că vizate ar fi zborurile spre Budapesta, Berlin, Madrid și Istanbul, dacă ele sunt suspendate de operatori. Criteriul ar fi traficul: se calculează o medie pe ultimii doi-trei ani, iar sprijinul ar merge către rutele cu cei mai mulți pasageri care sunt în pericol să dispară. Miza e una practică pentru Cluj, unde pierderea unei legături frecvente cu un hub european ar afecta direct mediul de afaceri și turismul.
Conducerea aeroportului a mai amintit că pe platformă lucrează 345 de angajați ai aeroportului și circa 1.500 de oameni din instituții și companii prezente în perimetru, iar la terminal au fost instalate porți automate.
Sursă text și foto: Transilvania Business — articolul original