Transelectrica nu spune din ce țări a venit curentul electric importat de România de când a intrat în vigoare starea de alertă energetică. Mediafax a cerut operatorului de transport să enumere principalele state de unde provine energia din 1 august încoace, cu tot cu cantități. Răspunsul primit explică doar mecanismul prin care energia trece granița. Cea mai importantă informație din el este că aproximativ 70-75% din importurile din august și septembrie 2026 au venit prin cuplarea piețelor europene. Prin acest sistem, energia nu are o „țară de origine” propriu-zisă, ci vine din surplusul întregii piețe cuplate.
Întrebarea a fost trimisă pe 13 august. În aceeași zi, la Cernavodă a fost oprit și al doilea reactor nuclear, pentru că nivelul apei din bazinul de aducțiune folosit la răcirea instalațiilor scăzuse prea mult. În mod normal, centrala produce în jur de 20% din energia electrică a țării. Seceta din bazinul Dunării a scăzut în același timp și producția hidrocentralelor. Așa că România a pierdut aproape simultan două dintre sursele sale de bază și stabile, iar importurile rapide prin interconectări au ajuns să acopere golul.
Răspunsul poartă semnăturile tuturor celor patru membri ai Directoratului Transelectrica, printre care și președintele Ștefăniță Munteanu. Documentul descrie două feluri de a aloca capacitatea de transport de la granițe. Primul este alocarea explicită, folosită mai ales pentru contracte anuale sau lunare. Aici participanții câștigă mai întâi la licitație dreptul de a folosi linia de interconexiune, iar energia o cumpără separat, de pe piață. Al doilea este alocarea implicită, în care capacitatea și energia se tranzacționează împreună, zilnic și în cursul aceleiași zile. În acest caz, un algoritm calculează automat cum trebuie să circule energia dinspre zonele unde e mai ieftină spre cele unde e mai scumpă, cât permit rețelele.
Granițele României cu Ungaria și cu Bulgaria fac parte din acest sistem unic de cuplare. Prin ele intră cea mai mare parte a importurilor. Conducerea Transelectrica spune că energia din surplus e trimisă spre zona cu deficit după un algoritm care maximizează „bunăstarea socială” la nivel european. Tehnic, explicația este corectă. În practică, însă, ea confirmă că nimeni nu poate spune exact, pe țări, de unde a venit curentul consumat de români în aceste săptămâni. Fluxurile se formează după preț, nu după contracte bilaterale între state.
Situația are și un cost. Energia ajunge acolo unde prețul este mai mare, iar faptul că România trage acum din piața regională arată că producția internă nu mai acoperă consumul la un preț competitiv. Cuplarea piețelor a funcționat ca o plasă de siguranță și a prevenit un deficit fizic de energie. Totuși, dependența de ce produc vecinii face ca România să fie expusă la variațiile de preț din regiune, mai ales când seceta și căldura lovesc mai multe țări deodată.
Mai e și o chestiune de transparență. Nuclearelectrica și Transelectrica sunt amândouă listate la Bursa de Valori București și sunt controlate de stat. Statul deține 82,49% din Nuclearelectrica prin Ministerul Energiei și controlează Transelectrica prin Secretariatul General al Guvernului. Starea de alertă energetică este încă în vigoare. Cât timp reactoarele de la Cernavodă depind de nivelul Dunării, discuția despre cât de sigur este sistemul energetic nu se va reduce la mecanismele pieței. Ea va duce la întrebarea dacă România are suficientă capacitate proprie de producție pentru verile tot mai secetoase.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original