Emisarii președintelui american Donald Trump pentru negocierile de pace, Jared Kushner și Steve Witkoff, au propus oficialilor ucraineni și europeni ca Europa să cumpere din nou mai mult gaz rusesc, ca parte a unui acord care ar pune capăt războiului din Ucraina. Informația a fost dezvăluită de The New York Times pe 17 octombrie 2026, pe baza unor surse familiarizate cu discuțiile, iar Germania, deși a fost cel mai mare cumpărător de gaz rusesc înainte de invazia din 2022, se numără printre cei mai fermi opozanți.
Potrivit cotidianului american, subiectul a fost abordat și în întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski, la Kiev, în septembrie. Ideea are două componente: Uniunea Europeană să achiziționeze mai mult gaz din Rusia, iar Ucraina să reia tranzitul prin conductele pe care le-a închis. Ucraina a oprit transportul gazului rusesc în ianuarie 2025 și pierde de atunci aproximativ un miliard de dolari pe an din taxele de tranzit, argument pe care Washingtonul îl folosește pentru a o convinge. Oficialii americani invocă și ceea ce consideră dorința inevitabilă a alegătorilor europeni de a plăti mai puțin pe energie.
Gazul ar fi doar una dintre piesele unui pachet mai larg, care ar cuprinde relația viitoare dintre Rusia și NATO, garanții de securitate pentru Ucraina și un acord privind controlul teritorial. Sursele NYT descriu propunerea ca pe un plan pe termen mai lung. Unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să ceară, la rândul lor, o parte din exporturile rusești, astfel încât companii americane sau guvernul de la Washington să primească o cotă din profit. Există însă și o contradicție: revenirea gazului rusesc ar putea scădea cererea de gaz natural lichefiat american în Europa.
Casa Albă a transmis publicației că războiul „crește prețurile la energie în toată Europa” și că SUA lucrează cu Ucraina și cu partenerii europeni la „o propunere de pace cuprinzătoare, care include stimulente economice atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, ca parte a unei înțelegeri finale”. Despre Nord Stream, Casa Albă a precizat că gazoductul nu a fost „subiectul unor discuții recente” și că orice aranjament care l-ar implica ar cere o coordonare strânsă cu europenii. O sursă din negocieri a descris totuși repornirea conductei submarine, în cazul unui acord de pace, drept o țintă ușor de atins. La începutul lunii, Reuters scrisese că oficiali americani și ruși au discutat intrarea unui investitor american în Nord Stream.
De la Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus într-un mesaj vocal: „Reluarea cooperării energetice, în orice formă, este în interesul nostru, dar acum ar putea fi chiar mai mult în interesul europenilor înșiși.” Guvernul german a fost, potrivit NYT, în prima linie a opoziției. La negocierile găzduite de Witkoff și Kushner în Florida, Günter Sautter, principalul consilier de securitate al cancelarului Friedrich Merz, s-a opus deosebit de ferm, au spus două surse care au asistat la întâlnire.
Sursă text și foto: Albaiulianul — articolul original