Deputatul Cosmin Corendea, președintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză, propune ca relația României cu Beijingul să ajungă la nivel de parteneriat strategic. Ideea vine într-un moment în care Uniunea Europeană își reduce dependențele economice de China, iar Washingtonul cere aliaților tot mai insistent să aleagă o tabără. Corendea spune că nu propune o schimbare de direcție. El vorbește despre o politică externă „de 360 de grade”, în care relația cu China ar completa alianțele occidentale ale României, nu le-ar înlocui.
La Palatul Parlamentului, deputatul și-a rezumat viziunea printr-o axă: Washington – Bruxelles – București – Beijing. Ordinea nu este întâmplătoare. Primul loc îl ocupă Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, pe care Corendea l-a numit una dintre coordonatele esențiale ale securității țării. Urmează apartenența la Uniunea Europeană, pe care a descris-o drept „fundamentală și ireversibilă”. Abia după aceea vine Beijingul, ca extensie firească a unei diplomații care, în opinia sa, trebuie să urmeze interesele economice și comerciale ale României. „Nu vorbim despre alegerea între Vest și Est. Nu vorbim despre înlocuirea unui parteneriat cu altul. Vorbim despre complementaritate”, a declarat parlamentarul. El a adăugat că rolul Bucureștiului este să își promoveze „inteligent” interesele în dialogul cu fiecare mare centru de putere.
Ca să arate că dialogul poate avea rezultate concrete, Corendea a dat două exemple de la prima ediție a forumului. Primul este protocolul semnat de cele două state care permite exportul produselor lactate românești pe piața chineză. Al doilea este reluarea zborurilor directe între București și Beijing. Pentru deputat, acestea dovedesc că în diplomație continuitatea contează, iar în economie ea se traduce prin încredere, adică exact lucrul care transformă o intenție într-un proiect.
Propunerea se lovește însă de trecutul recent. În ultimii ani, relația României cu China a fost mai degrabă prudentă. Bucureștiul a închis practic accesul furnizorilor chinezi la rețelele 5G, după un memorandum semnat cu Statele Unite în 2019. Un an mai târziu, a renunțat la colaborarea cu compania chineză CGN pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Ambele decizii au fost prezentate drept chestiuni de securitate națională. Tocmai de aceea, un „parteneriat strategic” cu Beijingul ar însemna mult mai mult decât o formulă diplomatică și ar fi greu de pus în acord cu linia urmată până acum de București împreună cu aliații săi.
Formula lui Corendea încearcă să împace interesul economic cu angajamentele de securitate. Pentru fermieri, exportatori și companiile care caută piețe noi, accesul la consumatorul chinez contează. Totuși, există o diferență mare între un protocol sanitar-veterinar sau o rută aeriană și un parteneriat strategic. Este puțin probabil ca propunerea să schimbe prea curând linia oficială a politicii externe. Rămâne de văzut dacă „politica de 360 de grade” va aduce și alte rezultate concrete sau va rămâne un exercițiu de retorică parlamentară.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original