Premierul interimar Ilie Bolojan a numit „imoral” faptul că se declanșează peste 20.000 de procese pentru drepturi salariale, judecate chiar de instanțe care au, direct sau indirect, litigii similare. Declarația a fost făcută în contextul sentințelor care ajung la aproximativ 10 miliarde de lei, bani pe care, a spus liderul PNL, „țara asta nu îi are”. Informațiile au fost transmise de Mediafax, într-o intervenție publicată duminică, 18 octombrie 2026.
„Aici este un lucru, din punctul meu de vedere, imoral, orice s-ar spune”, a afirmat Bolojan, adăugând că în aceste dosare „în mod evident există o direcție de a fi câștigate”. Cifrele invocate vin de la Ministerul Finanțelor, care le-a prezentat la ședința de guvern din această săptămână: pentru sentințele deja pronunțate nu au început încă executările silite, dar penalitățile de întârziere cerute se ridică la 2 miliarde de lei.
Pentru a ilustra proporțiile, premierul a comparat suma cu aproape 0,6% din PIB, adică întreaga creștere salarială pe un an pentru cei 1,2 milioane de angajați din sectorul public. „Oricine va fi în guvernare nu are cum să plătească de pe o zi pe alta asemenea sume”, a spus el. Executivul interimar, a explicat Bolojan, nu poate nici măcar să facă o rectificare bugetară: „Suntem legați de mâini și de picioare”. În opinia lui, orice penalitate plătită de acum încolo nu poate fi pusă în sarcina guvernului.
Soluția pe care o vede este una pentru guvernul care va urma: eșalonarea datoriilor și adoptarea cât mai rapidă a legii salarizării unitare. Bolojan susține că, dacă legea ar fi trecut în august, procesele de acest fel s-ar fi oprit, iar România nu ar fi pierdut 770 de milioane de euro din PNRR, bani pierduți pentru că angajamentul asumat nu a fost respectat.
Disputa are un episod recent și hotărâtor. Pe 15 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a câștigat definitiv procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind restanțele salariale ale magistraților, de circa 5 miliarde de lei (aproximativ un miliard de euro). Instanța supremă a respins recursul Executivului și a menținut sentința Curții de Apel București din 5 mai. De la rămânerea definitivă, Guvernul are 10 zile pentru executare, altfel datorează penalități de 1% pe zi de întârziere. Reprezentanții Înaltei Curți au spus că restanțele pot fi achitate și prin emiterea de titluri de valoare. Pe 7 octombrie, Curtea Constituțională respinsese ca inadmisibilă sesizarea făcută în acest dosar de premierul interimar.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original