Iguanele marine din Galapagos, singurele șopârle din lume care se hrănesc în ocean, sunt lovite în același timp de foamete și de contrabandă. Încălzirea apelor provocată de fenomenul „super El Niño” le distruge hrana, iar traficul ilegal pentru piața animalelor exotice a crescut brusc în ultimele luni, avertizează cercetătorii de la Universitatea Simon Fraser, într-o scrisoare publicată în revista Science, citată de Phys.org.
Cronologia anului arată cum s-au suprapus cele două amenințări. În mai, când El Niño 2026-2027 a început să încălzească apele ecuatoriale, autoritățile din Ecuador au găsit patru iguane ținute într-o locuință. Tot atunci, alte 12 exemplare au fost descoperite într-un aeroport, ascunse în genți, cu membrele legate. La sfârșitul lunii august, 32 de iguane au fost depistate înghesuite în recipiente de plastic, într-o valiză. La două săptămâni distanță, El Niño a atins intensitatea clasificată drept „super”.
Pentru animale, consecințele sunt deja vizibile. Macroalgele din zona intertidală, principala lor sursă de hrană, sunt distruse de apa mai caldă. Potrivit cercetătorului Juan José Alava, coautor al scrisorii, iguanele își micșorează dimensiunile, iar unele mor de foame sau după ce parcurg distanțe tot mai mari în căutarea hranei. „Populațiile de iguane marine se confruntă deja cu amenințări provocate de deversările de substanțe chimice și poluarea cu plastic, iar acum această creștere neobișnuită a traficului pentru aprovizionarea pieței animalelor exotice are loc în același timp în care fenomenul super El Niño distruge macroalgele din zona intertidală”, a explicat el. Scrisoarea, spune Alava, a fost scrisă tocmai pentru a atrage atenția asupra amenințării suplimentare a traficului, într-un moment în care specia era oricum foarte vulnerabilă la schimbările climatice.
Traficul se plătește cu vieți. Cel puțin una dintre iguanele confiscate a fost găsită moartă, iar alte câteva au murit în timpul tentativelor de contrabandă. Problema nu se oprește la animalele salvate: specia are cel puțin 11 subspecii, adaptate fiecare la câte o insulă din arhipelag, așa că exemplarele recuperate trebuie testate genetic înainte de a fi lăsate din nou în libertate. Altfel, o iguană poate ajunge pe o insulă care nu e a ei.
Comerțul internațional cu aceste animale este strict interzis, însă traficanții folosesc lacunele sistemului de autorizare și declară fals iguanele prinse în sălbăticie drept exemplare crescute în captivitate. Cercetătorii cer de aceea controale mai stricte asupra autorizațiilor internaționale și măsuri împotriva criminalității organizate. Cer, în plus, sprijin economic pentru comunitățile de coastă din Ecuador, care altfel rămân ușor de racolat de rețelele de contrabandă.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original