Tinerii români sunt cei mai siguri că se pricep la bani, dar rezultatele unui test concret îi contrazic. Un studiu comandat de BCR arată că 56% dintre cei cu vârste între 18 și 34 de ani își consideră cunoștințele financiare bune sau foarte bune. Totuși, doar unul din zece răspunde corect la cel puțin 10 din cele 12 întrebări. Cel mai bine se descurcă generația care se laudă cel mai puțin: românii de 50-64 de ani. Diferența dintre cât crede fiecare că știe și cât știe de fapt nu e doar o curiozitate statistică. Contează direct în deciziile despre credite, economii și pensie, pe care fiecare le ia deja sau le va lua curând.
Cercetarea se numește „Măsurarea gradului de alfabetizare financiară a românilor” și a fost realizată în septembrie 2026 de Cult Market Research, în cadrul programului Naționala de Edu Fin. La nivelul populației urbane analizate, media este de 7,53 răspunsuri corecte din 12, adică o notă de 6,28 din 10. Doar un român din cinci ajunge la pragul de 10 răspunsuri corecte. Pe grupe de vârstă, contrastul e clar. Numai un sfert dintre cei de 50-64 de ani spun că au cunoștințe bune sau foarte bune, dar ei obțin cel mai bun scor mediu, 8,4 din 12. În plus, 35% dintre ei ating pragul de 10 răspunsuri corecte, de trei ori și jumătate mai mulți decât tinerii. Tinerii rămân la o medie de 7,2, deși 36% își apreciază cunoștințele ca ridicate, iar alți 20% ca foarte ridicate.
Cea mai îngrijorătoare parte este combinația dintre încrederea mare și cunoștințele modeste. Tinerii, adică Gen Z adult și milenialii de până în 34 de ani, sunt și cei mai optimiști în privința viitorului: 49% cred că vor avea destui bani pentru un trai confortabil la pensie. Procentul e aproape dublu față de cel al generației 50-64 de ani, cea care vede pensia de aproape. Optimismul tinerilor se poate explica prin faptul că pensia pare încă foarte îndepărtată. Totuși, cine e convins că știe deja suficient are puține motive să învețe ceva nou. Pentru această generație, deciziile se iau tot mai des singur, dintr-o aplicație, fără un consilier care să pună întrebări incomode.
La mijloc se află generația de 35-49 de ani, poate cea mai expusă. Scorul ei mediu, 7,3 din 12, e foarte apropiat de al tinerilor, iar unul din trei spune că se pricepe la finanțe. Față de viitor, însă, această generație e mult mai sceptică. Doar 31% se văd trăind confortabil la pensie, iar unul din cinci nu are deloc încredere că va reuși. Este, paradoxal, și grupa cea mai puțin confortabilă cu banca digitală. 68% folosesc cu ușurință aplicațiile bancare și plățile de pe telefon, față de 89% în rândul tinerilor. Sunt oamenii care au de plătit rate, cheltuieli cu copiii și facturi, și care ar avea cel mai mult de câștigat dintr-o planificare financiară mai atentă.
Există și o veste bună, valabilă pentru toate vârstele: românii recunosc destul de bine tentativele de fraudă evidente. 82% spun că ar ignora un SMS suspect trimis în numele băncii și ar contacta instituția pe un canal oficial. 79% ar verifica suplimentar o ofertă de investiții în crypto cu profit garantat. Probabil că avertismentele repetate ale băncilor și ale autorităților au avut efect. Problemele apar la noțiunile care fac diferența pe termen lung. Doar 47% dintre respondenți înțeleg cum le erodează inflația puterea de cumpărare și doar 48% știu cum funcționează dobânda compusă. Pe scurt, românii știu în mare parte să evite o capcană, dar mult mai puțini știu să-și crească economiile.
„Încrederea este un început bun. Dar, când vine vorba despre bani, are nevoie de antrenament”, spune Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR la BCR. Ea susține că studiul arată mai multe probleme diferite, nu una singură. Tinerii au nevoie să-și consolideze cunoștințele, iar cei de 50-64 de ani au nevoie de mai multă încredere și de instrumente de planificare. Studiul vine din partea unei bănci care are interes să aibă clienți mai informați și mai activi pe produsele de economisire și investiții. Chiar și așa, concluzia rămâne valabilă: pentru o bună parte dintre români, cea mai mare problemă financiară nu e lipsa informației, ci convingerea că o au deja.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original