Cercetători de la Universitatea Stanford și de la Arc Institute au folosit inteligența artificială pentru a proiecta genomuri întregi de viruși, iar echipa a depus deja cerere de brevet pentru tehnologie. Din cele 285 de construcții testate în laborator, 16 s-au dovedit funcționale. Rezultatele au fost publicate pe 6 august 2026 în revista Science și au alimentat postări virale conform cărora Bill Gates ar fi finanțat „crearea a 16 viruși artificiali”.
Titlurile alarmante ocolesc însă esențialul: toți cei 16 sunt bacteriofagi, adică viruși care infectează exclusiv bacterii și nu pot atinge oameni, animale sau plante. Cei opt cercetători au lucrat cu două modele de limbaj pentru genomuri, Evo 1 și Evo 2, antrenate pe milioane de secvențe ADN, așa cum alte modele sunt antrenate pe text. Modelelor li s-a cerut să genereze genomuri complete pornind de la bacteriofagul ΦX174, un șablon folosit în laboratoare de peste cincizeci de ani. Acesta are 5.386 de nucleotide și 11 gene, față de circa 3,1 miliarde de perechi de baze în genomul uman. A fost primul genom ADN secvențiat integral, în 1977, de Frederick Sanger, și primul sintetizat integral, în 2003.
Modelele au produs mii de variante candidat, iar aproape 300 au fost sintetizate chimic. Arc Institute indică 285 de construcții testate, deci o rată de reușită de aproximativ 5,6%. Autorii au verificat și dacă virușii se pot extinde dincolo de ținta stabilită. Potrivit preprintului, niciuna dintre cele 285 de variante nu a fost activă împotriva unor tulpini E. coli K-12 care nu făceau parte din țintă.
Rezultatul practic cel mai important ține de medicină, nu de numărul de viruși. Un amestec al celor 16 bacteriofagi a depășit rezistența a trei tulpini de E. coli la care fagul natural nu mai avea efect. Descoperirea contează pentru terapia cu fagi, privită ca alternativă la antibiotice în infecțiile rezistente. Un alt detaliu tehnic: unul dintre fagii generați folosește în capsidă o proteină de împachetare a ADN-ului luată de la o specie îndepărtată evolutiv, deci modelul a combinat elemente care nu apar împreună în natură.
Autorii textului din care preluăm informațiile spun că au citit studiul, preprintul și secțiunea de finanțare, iar concluzia lor este că realitatea diferă de titlurile virale. Tot ei susțin că partea cu adevărat problematică a trecut neobservată, legată de brevet, de firmele autorului senior și de lipsa unor reguli pentru astfel de cercetări, pe care Science le-ar fi semnalat într-un avertisment. Fragmentul de text disponibil se oprește înaintea acestor detalii, așa că ele nu pot fi detaliate aici.
Sursă text și foto: Critic Arad — articolul original