Un turn roman de apărare și observare, pomenit pentru prima dată în 1876 și apoi uitat, a fost regăsit la Negrilești, lângă Reteag, în nordul Transilvaniei. Cercetătorii l-au localizat pornind de la manuscrisele unui arheolog din secolul al XIX-lea și l-au confirmat prin săpături arheologice făcute în ultimii doi ani. Construcția, din piatră și mortar, e circulară, cu un diametru de aproximativ 5,20 metri, iar descoperirea aduce date noi despre sistemul defensiv de la granița Imperiului Roman.
În spatele identificării stau dr. Mátyás József, managerul Centrului Muzeal de Istorie din Gherla, și arheologul Radu Zăgreanu, de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, specialist în cercetarea limesului. Primul a lucrat pe documente, al doilea pe teren. „Eu am făcut partea de convertire a unităților de măsură pe care le folosea Torma în unități metrice și am identificat pe hartă punctul unde ar fi trebuit să fie turnul”, povestește Mátyás József. Zăgreanu a mers apoi la fața locului și a dat de turn în urmă cu doi ani.
Povestea începe în 1876, când, la construirea unui drum pe hotarul localității, au ieșit la iveală ruinele unei clădiri antice și mai multe obiecte romane. Primarul de atunci a anunțat descoperirea în presă, iar arheologul Torma Károly a fost chemat să cerceteze vestigiile. „A constatat că este vorba de un burgus roman și că în apropierea lui se află un turn roman”, explică Mátyás József. În notele sale, Torma a mai consemnat o fortificație posibil dacică și o construcție dreptunghiulară de 4 × 4 metri, în punctul numit Picioru Vreniciori. Manuscrisele au fost prelucrate în teza de doctorat a managerului din Gherla, iar de acolo s-a pornit verificarea pe teren.
Turnul făcea parte din Limesul Roman, linia de frontieră a imperiului, unde castrele și așezările militare mici erau completate de turnuri de pază. În anumite sectoare, acestea erau așezate la circa un kilometru unul de altul, cu vizibilitate directă. Pe un teren cu mai puțină vegetație decât azi, garnizoanele puteau fi avertizate rapid prin semnale de fum, optice sau acustice.
Găsirea turnului vine după cercetările din castrul roman de la Gherla și după identificarea, din vara trecută, a drumului roman care merge spre Sic. Puse cap la cap, descoperirile completează treptat imaginea prezenței romane în nordul județului Cluj și în zonele vecine.
Sursă text și foto: Gherla Info — articolul original