România a plătit 42,1 miliarde de lei doar pe dobânzi în primele opt luni din 2026, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, deși deficitul bugetar a scăzut vizibil. Datele, prezentate de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, arată că statul cheltuiește tot mai mult pentru datoriile deja contractate, bani care nu mai ajung în sănătate, educație sau investiții.
Deficitul calculat în sistem cash a coborât la 2,89% din PIB în intervalul ianuarie-august, de la 4,51% în 2025. Diferența se traduce în aproape 27 de miliarde de lei în minus față de anul trecut. Nazare leagă rezultatul de măsurile dificile de consolidare fiscală și de controlul cheltuielilor, dar avertizează că progresul poate fi anulat repede dacă se asumă noi angajamente fără surse clare de finanțare.
Presiunea vine din mărimea datoriei publice, care la sfârșitul lui iulie ajunsese la aproximativ 1.205 miliarde de lei, adică circa 60% din PIB. Pentru întregul an, costul dobânzilor se apropie de 3% din PIB, un nivel comparabil cu limita de deficit pe care Uniunea Europeană o cere statelor membre. Cu alte cuvinte, România cheltuiește pe serviciul datoriei aproape cât ar trebui să fie întregul deficit permis.
Ținta Guvernului pentru 2026 este un deficit de 6,2% din PIB. Chiar și atins, acesta ar rămâne mult peste pragul european de 3%, așa că ajustarea va trebui să continue și în 2027. Anul viitor situația se complică: dispar granturile din PNRR, iar dobânzile rămân ridicate. De aceea, ministrul consideră bugetul pe 2027 un test major, cu venituri estimate realist și cheltuieli stabilite doar în limita a ceea ce statul poate finanța efectiv. Promisiunile politice, spune Nazare, nu pot deveni cheltuieli permanente fără surse permanente de bani.
Miza e și una de credibilitate. Prima evaluare de rating menționată de ministru este programată pentru ianuarie, iar orice derapaj fiscal ar putea cântări negativ în decizia agențiilor. O degradare ar scumpi împrumuturile atât pentru stat, cât și pentru companiile care se finanțează pe piață, adică exact costul pe care Guvernul încearcă să-l țină sub control. Nazare vorbește despre un echilibru între disciplină bugetară și investiții, pentru ca România să nu ajungă să plătească tot mai mult pentru datorii vechi în loc să construiască ceva nou.
Sursă text și foto: Contează — articolul original