România se numără printre cele mai risipitoare țări din Europa când vine vorba de mâncare: fiecare locuitor aruncă în medie 130 de kilograme de alimente pe an, potrivit raportului ONU „Starea securității alimentare și a nutriției în lume”. Doar trei state europene stau mai rău: Portugalia (168 kg), Elveția (167 kg) și Turcia (163 kg). Cifrele au fost citate de Al Jazeera, în contextul în care 645 de milioane de oameni din lume suferă de foame.
Față de vecini, diferența este clară. Serbia ajunge la 123 kg de persoană, Republica Moldova la 101 kg, Ucraina la 95 kg, Ungaria la 68 kg, iar Bulgaria la doar 62 kg. Spania are unul dintre cele mai mici niveluri, de aproximativ 39 kg pe cap de locuitor. România depășește și media globală, estimată la circa 132 kg pe an pentru fiecare om de pe planetă, deși o face la limită.
La nivel mondial, scara e uriașă: peste un miliard de tone de alimente sunt irosite anual, adică aproape una din cinci porții servite ajunge la gunoi. Cea mai mare parte a vinei revine gospodăriilor (60%), urmate de restaurante și alte unități de servicii alimentare (28%) și de magazine (12%). Cu alte cuvinte, problema se rezolvă în primul rând în bucătăriile de acasă, nu doar în lanțul comercial.
Mai sunt și pierderile de dinainte de raft. Aproximativ 13% din alimentele produse în lume se strică după recoltare, în depozitare, la transport sau în procesare, iar fructele și legumele sunt cel mai afectate. Valoarea lor depășește 400 de miliarde de dolari pe an. Potrivit UNEP, în țările cu climă mai caldă gospodăriile aruncă de regulă mai mult, din cauza consumului mai mare de produse proaspete și a accesului limitat la refrigerare. Clasamentul global e condus de Maldive, cu circa 260 kg de persoană, urmate de Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia, toate peste 210 kg.
Costul nu se măsoară doar în bani, deși ONU estimează pierderile economiei globale la peste un trilion de dolari anual. Aproximativ 1,4 miliarde de hectare, 28% din suprafața agricolă a lumii și mai mult decât teritoriul Canadei, sunt cultivate pentru alimente care nu ajung niciodată să fie mâncate. Pierderile și risipa generează, în plus, între 8% și 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, inclusiv metanul eliberat de descompunerea mâncării în gropile de gunoi.
Sursă text și foto: Biz Brașov — articolul original